“CE VACCIN ANTI-CORONAVIRUS TI-AI FACE DACA AI AVEA ACCES LA ORICARE?”
M-am hotarat sa raspund in mod public acestei intrebari povestindu-va despre modul incredibil in care am ajuns astazi sa stimulam sistemul imun.
Dupa aceasta vom vedea asemanarile si diferentele dintre vaccinurile anti SARS-CoV-2.
TRANSPARENTA CONTEAZA
Va spun de pe acum ca vom lua in discutie doar studiile clinice desfasurate in mod transparent. Vom evita sa facem afirmatii despre vaccinul rusesc Sputnik sau despre cele chinezesti, de exemplu, atata vreme cat nu avem acces la informatii detaliate. Pe masura ce acestea vor aparea, articolul va fi reeditat pentru a le include.
ANTIGENUL ESTE TOTUL
Imunitatea, atat in vaccinare cat si in forma naturala a bolii, se obtine prin prezentarea componentei antigenice (cea care provoaca raspuns imun) celulelor sistemului imun care astfel vad si memoreaza imaginea dusmanului.
Daca pana acum aceasta se intampla prin introducerea antigenului in organismul uman, oamenii de stiinta au creat inca o cale (2), speciala, de a obtine prezenta antigenului in corpul nostru:
- Prin introducerea proteinei virale direct in organism (varianta clasica)
- Prin producerea de catre organismul uman a proteinei virale (cea mai moderna cale)
Dupa ce treci de uluirea ca tu ai putea produce proteinele virale fara ca un virus sa se multiplice in interiorul tau, vine intrebarea de clarificare. Cum?
VACCINURILE CLASICE
Raspundem imediat dupa ce reamintim ca varianta (1) de introducere a componentei antigenice in organism este varianta obisnuita in cazul vaccinurilor: fie inoculam in organism proteina cea mai relevanta antigenic, ca in cazul majoritatii vaccinurilor, fie un virus viu, intreg, pe care il “atenuam” adica ii indepartam componenta patogenica (ce poate imbolnavi) dar i-o pastram pe cea antigenica (cea care duce la raspuns imun) ca in cazul vaccinului anti rujeola-rubeola-oreion (ROR) ori in cazul vaccinului anti-tuberculoza (BCG) caz in care vorbim de o bacterie vie-atenuata si nu de un virus.
VACCINURILE MODERNE
A doua varianta (2) de obtinere a unui raspuns imun este cea care ne intereseaza cel mai mult. Este vorba de a determina organismul uman sa produca o proteina pe care codul nostru genetic nu si-a imaginat-o niciodata. Este vorba de insasi proteina virala, patogenica si imunogenica, componenta noului coronavirus.
Modalitatea prin care pacalim organismul uman sa faca un atare gest, pe langa utilitatea in vaccinare, deschide poarta tratarii majoritatii cancerelor. Este vorba despre introducerea in celula umana a informatiei genetice si/sau a genei care este responsabila cu comandarea productiei proteinei tepusa (spike) care da si forma de coroana cu tepi a noului coronavirus.
Astfel, organismul va produce el insusi proteina cu pricina si o va prezinta sistemului imun care o retine si impotriva careia va incepe sa produca anticorpi.
Deci, in varianta clasica introducem antigenul iar in cea moderna il producem noi insine pentru a ni-l prezenta sistemului imun.
Cum se intampla aceasta a doua varianta?
ARN MESAGER SAU GENA LIVRATA PRINTR-UN VECTOR VIRAL?
Companiile farmaceutice au ales sa mearga pe doua cai diferite.
Una dintre ele arunca in corpul uman o cantitate mare de ARNm (mesager) iar a doua introduce in celule, cu ajutorul unui alt virus, chiar gena ce determina celula umana sa produca proteina virala relevanta.
Prima varianta pur si simplu pune ARN-ul mesager la dispozitia celulelor pe care acestea il culeg din mediul extracelular si il introduc in interiorul lor pentru a incepe productia de proteina-tepusa (spike).
In a doua varianta, celulele umane sunt infectate de catre un adenovirus precum cel simian (al maimutelor) care in mod normal provoaca o simpla raceala in cazul cimpanzeilor. Acest virus este modificat in laborator cu 2 obiective majore: primul de a nu se mai putea replica odata intrat in celula umana si al doilea de a livra in celula gena ce codeaza productia proteinei-tepusa.
In urma colectarii si utilizarii ARNm sau a inglobarii in genom a genei livrate cu ajutorul adenovirusului, ribozomii celulei umane vor incepe productia proteinei-tepusa.
Poate va veti intreba in ce fel este relevant sistemului imun faptul ca producem intra-celular aceasta componenta antigenica? Cum vor lua contact macrofagele sau celulele T-killer cu antigenul?
In cazul vaccinului obisnuit, celulele sistemului imun dau peste componenta antigenica plutind in mediul extracelular. In cazul noii tehnologii despre care vorbim, ne folosim de o caracteristica exceptionala a celulei umane.
CELULELE SE COMPORTA CA LA PIATA
Majoritatea celulelor umane ofera la suprafata celulei mostre ale proteinelor pe care le produc in interior!
Aceasta este o forma de colaborare transparenta intre toate componentele organismului uman astfel incat sa stie stanga ce face dreapta. Prin urmare, celula umana ce a inglobat ARNm sau gena in discutie, a inceput productia proteinei virale si a exprimat-o la suprafata ei.
Acesta este momentul in care organismul incepe sa isi formeze imunitate la noul coronavirus! Celulele sistemului imunitar descopera proteina virala, o recunosc ca non-self (straina), o memoreaza, ucid celula ce o produce si incep sa produca anticorpi.
Din acest moment se poate spune ca am dobandit imunitate la infectia COVID-19 provocata de SARS-CoV-2. Cum actioneaza anticorpii si cat dureaza imunitatea naturala precum si cea obtinuta prin vaccinare puteti afla accesand www.doctormit.ro
Mai jos descoperiti in ce categorie se gaseste fiecare vaccin (Novavax, GlaxoSmithKline-Sanofi, Pfizer, Moderna, Oxford, Astra-Zeneca, Johnson&Johnson) aflat in studiu clinic.
COMPARATIE INTRE VACCINURILE ANTI-CORONAVIRUS
AVANTAJELE VACCINURILOR CLASICE
- Vaccinuri cu virusuri vii atenuate / celule non-viabile – istoric bogat si sigur al numeroaselor vaccinuri de acest fel.
- Vaccinuri conjugate (glicani conjugati cu proteine antigenice) – istoric bogat in special pentru vaccinuri ce vizeaza boli bacteriene (ex: meningite).
- Vaccinuri cu particule virale (proteine din capsida virala) – istoric bogat si productie relativ facila per tip de patologie prin organisme bacteriene precum drojdia / baculoviral.
DEZAVANTAJELE VACCINURILOR CLASICE
- Vaccinuri cu virusuri vii atenuate / celule non-viabile – unitati de productie de inalta securitate deoarece se lucreaza cu organisme vii; liniile celulare ale gazdei sunt diferite in functie de tipul de patologie adresata ceea ce limiteaza spectrul de utilizari ale liniei de productie.
- Vaccinuri conjugate (glicani conjugati cu proteine antigenice) – productie complexa datorita multitudinii de componente implicate; productie separata a glicanilor in forma purificata; la final glicanii trebuie conjugati cu proteina caraus imunogenica.
- Vaccinuri cu particule virale (proteine din capsida virala) – “virus like particles” (VLP) sunt niste nanoparticule de proteina virala din capsida, auto-ansamblabile (cca. 50 nm in diametru) care au nevoie de o caracterizare (definire) extrem de complexa si de un proces de productie controlat pentru a pastra o consistenta in raspunsul antigenic.
AVANTAJELE VACCINURILOR MODERNE
- Vaccinuri cu ARNm (mesager) sau ADN – productie sintetica cu implicare minima a organismelor vii; doza eficienta foarte mica; potential de productie si dezvoltare extrem de rapid.
- Vaccinuri cu vectori virali – proces controlabil; vector viral de incredere; estimarea penetrarii celulare mai usor de facut decat la vaccinurile cu ARNm.
DEZAVANTAJELE VACCINURILOR MODERNE
- Vaccinuri cu ARNm (mesager) sau ADN – au fost descoperite/inventate in urma cu 10-15 ani insa, pana acum, nu au fost folosite in producerea de vaccinuri umane; eficacitatea, pana la studiile pe subiecti umani, a fost demonstrata doar pe substrat animal; necesita tehnologie de formulare complexa si de inalta specialitate cu componente multiple si in egala masura de complexe pentru a produce o formula care sa tina stabil componenta vaccinala in timpul utilizarii.
- Vaccinuri cu vectori virali – uz uman limitat; vaccinul Erevbo, dezvoltat de Merk impotriva Ebola, este un vaccin cu vector viral care a fost aprobat atat de FDA cat si de EMA (autoritatea europeana) insa licenta a fost primita la finalul lui 2019.
