UTILIZAREA CELULELOR STEM ÎN VIITOR, LA ADULT
Cu o expresie firească de nedumerire pe față:
– Draga, și eu ce fac dacă copilul va trece de greutatea la care celulele stem mai pot să facă ceva?
Prietena, medic hematolog, aflată în stânga mea la masă, mustăcește și îi răspunde pe un ton amuzat:
– Mirela, în primul rând celulele stem pot să facă ceva indiferent de greutatea la care te-ai gândi tu și, în al doilea rând, copilul tău va trece de orice greutate de copil și se va duce la greutatea de adult pe care i-a hărăzit-o Dumnezeu!
Lăsând la o parte că treaba cu greutatea nu este condiționată doar de Dumnezeu, ci și de obiceiurile alimentare din familie, răspunsul colegei mele, de fapt, este foarte corect și chiar precis.
Dacă e să îl disecăm, mesajul transmis este următorul: copiii cresc și pot trece și de 100 de kilograme ca adulți, iar utilitatea celulelor stem este prezentă în continuare.
Aceleași celule stem recoltate la naștere pot fi utilizate și la 5 și la 55 de ani. Doar că protocolul și terapiile adjuvante diferă.
CEA MAI SIGURĂ SOLUȚIE? CELULELE STEM
Celulele stem recoltate la naștere sunt terapie standard în leucemii și limfoame, niste boli mult prea des intalnite (sursa).
“La fiecare trei sau patru minute, o persoană din Statele Unite este diagnosticată cu un cancer al sângelui, cum ar fi leucemia. Pentru mulți, singura lor speranță de vindecare este un transplant de celule stem din sânge.
Every three or four minutes, someone in the United States is diagnosed with a blood cancer like leukemia. For many, their only hope for a cure is a blood stem cell transplant.“
Adică în străinătate, când vii cu un astfel de diagnostic – leucemie sau limfom – medicul te întreabă dacă ai celule stem recoltate la naștere. Dacă nu ai, încep demersurile pentru a ți se găsi unele în banca de celule stem donate la naștere a acelui stat (vezi situația în USA versus UE). Și doar dacă nu se găsesc acolo, se caută un donator compatibil.
În România, neexistând nici bancă de celule stem și, pentru că nici lumea nu se înghesuie să se înscrie în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem (doar 5% din populatie = 100,000 de persoane) – o inițiativă excelentă de altfel în condițiile în care, similar, doar 5% dintre viitorii părinți recoltează celule stem la nașterea copilului lor – cea mai bună șansă a unui pacient leucemic român este să i se fi recoltat acest tip de celule atunci când a venit pe lume.
Nici găsirea unui donator înrudit compatibil nu este prea grozavă ori la îndemână (sursa). În primul rând, pentru că pacienții adulți nu prea pot primi celule stem de la părinți, cu care ar fi cei mai compatibili, deoarece părinții sunt deja vârstnici și poate au ieșit din grupa de vârstă acceptată la donare sau, asociat cu vârsta, au deja boli care împiedică acest gest medical.
Dacă e să ne uităm la frați, deja perdantii în această potențială soluție sunt aproape 60% dintre toți românii. 55%-60% dintre familiile de români au un singur copil care, astfel, nu are un frate cu care să verifice gradul de compatibilitate. (sursa)
Dacă e să ne uităm la familiile cu doi copii și la gradul potențial de compatibilitate de până la 25%, atunci realizăm că doar 10% din români ar avea această șansă (25% compatibilitate x 40% familii cu doi copii).
Deci, cea mai sigură soluție pentru aplicarea unui tratament, în cazul nostru, rămâne prezența într-o bancă privată de celule stem a probei proprii, recoltate la naștere.
TRATAMENT CU CELULE STEM RECOLTATE LA NAȘTERE ÎN LEUCEMIA DE LA ADULT VERSUS CEA DE LA COPIL
Mirela a proiectat o situație ipotetică care merită explorată în cazul copilului ei, Ștefan, în vârstă de 15 ani la momentul discuției. Iar pentru aceasta, ar trebui să știm că evoluția Leucemiei Acute Limfoblastice (ALL) și a Leucemiei Acute Mieloide (AML) seamănă foarte mult cu cele două cocoașe de cămilă. Adică primul vârf de incidență se găsește la 2-5 ani și al doilea la 55-60 de ani. (sursa)
De ce este vital pentru Ștefan, ca peste 40 de ani, să aibă celulele stocate bine mersi în banca de celule stem? Pentru că în situația cea mai nefericită în care viața i-a dat multe kilograme de cărat (greutate de peste 100 de kilograme, să zicem), nu s-a învățat cu sportul și nici ficatul lui nu mai e ca la douăzeci de ani, la care adăugăm un diagnostic de ALL, dacă nu are celulele stem proprii, transplantul cu unele compatibile nu va merge prea bine!
UTILIZAREA CELULELOR STEM TINERE CONTRIBUIE LA REUȘITA TRANSPLANTULUI LA ADULȚI
La adulți, este musai să avem celulele tinere recoltate la naștere pentru că celulele suplimentare pe care am vrea să le adăugăm în transplant, oricât de compatibile ar fi, duc aproape cert la reacții adverse.
Celulele stem tinere participă standard la grefarea și la producerea de noi elemente figurate ale sângelui (sursa), la copil și la adult deopotrivă, însă, în plus, la adultul obez, la care dorim să aducem o cantitate cât mai mare de celule stem hematopoietice din surse alogene (adică non-self), ele fac o muncă în plus și anume contribuie la reușita transplantului prin diminuarea reacțiilor adverse pe care le generează niște celule străine, oricât de compatibile ar fi.
Dacă nu avem celule stem stocate de la nașterea pacientului, reacția acută de reject de grefă, GVHD (graft-versus-host-disease) duce la eșecul transplantului alogenic sau la reducerea eficienței acestuia în aproape 1 din 2 cazuri (30%-50%).
Dacă GVHD acut nu s-a instalat imediat după transplant, în intervalul următor de 100 de zile, 30%-40% din pacienți trec prin GVHD cronic. Aceasta nu înseamnă musai că transplantul nu a reușit, însă transplantul reușește dar pacientul moare de blocaj renal, de exemplu.
De aceea, pacienților ca în scenariul adultului Ștefan, li se vor mixa celulele stem proprii cu cele donate pentru a maximiza reușita transplantului și vindecarea (sursa).
“Grefele duble extind cu succes aplicarea transplantului de sânge din cordonul ombilical la adulții cu leucemie acută.
Double unit grafts successfully extend the application of umbilical cord blood transplantation in adults with acute leukemia”
Astfel, prin utilizarea celulelor stem se scade riscul de apariție și a unui alt fenomen, spectaculos din perspectiva medicilor: chimerismul. În transplantul obișnuit, fără utilizarea celulelor stem recoltate la naștere, Ștefan poate deveni o “himera” adică un individ cu 2 seturi de ADN. Aceasta duce la imposibilitatea evaluării succesului transplantului și poate prevedea instalarea de viitoare afecțiuni, diferite de patologia pentru care a fost tratat.
LA ADULT, UTILIZAREA CELULELOR STEM IN TRANSPLANT JOACA UN ROL IN PLUS
Pe scurt, dacă în limfom, mergem direct la proba stocată și ca pas doi în leucemie, la momentul la care vorbim de transplantul la adult, proiecția medicală la 40 de ani spune că vom apela la utilizarea celulelor stem recoltate la naștere atât pentru vindecarea bolii în sine, cât și – poate mai important – pentru a asigura copilului de acum, respectiv adultului, reușita transplantului mixt.
Plus că, așa cum astăzi, STEM Sure prin partenerul său portughez, poate înmulți celulele stem mezenchimale (Multi+), ne gândim că în câteva decenii (sau poate mult mai repede – vezi Omidubicel) vom reuși să înmulțim chiar celulele hematopoietice pe care deja le avem stocate în bancă. Dacă am reușit cu cele mezenchimale, de ce nu și cu cele hematopoietice?
Așa că, Mirela, în mod paradoxal, celulele stem tinere devin din ce în ce mai importante pe măsură ce timpul trece! Și pe măsură ce Ștefan tot crește.
