Autismul ocupa un loc central intre subiectele controversate ale societatii noastre de azi. Folosit ca principal argument pentru retragerea copiilor de la imunizarea cu vaccinuri anti rubeola-rujeola-oreion (ROR), autismul este totodata privit de catre public drept un moft din aceeasi gama cu ADHD, tulburarea de deficit de atentie si hiper-reactivitate.

In acest material vom explora cea mai noua teorie care incearca sa explice cauzele autismului si de ce avem sperante ca din 2019 sa avem solutia tratarii acestei afectiuni, solutie ce se pare ca se afla in sangele nostru.

***

Termenul “autism” a fost folosit pentru prima oara in urma cu 108 ani, in 1911, cand psihiatrul elvetian Eugen Bleuler l-a inventat. Insa pacientul cu numarul 1, care sa poarte un atare diagnostic, a aparut peste aproape patru decenii, cand, nascut in 1933, s-a intalnit cu psihiatrul pediatric Leo Kranner.

Inca din primii doi ani de viata, Donald a fost un copil diferit: nu voia sa se joace cu alti copii, nu comunica cu parintii si nici nu intorcea capul spre acestia atunci cand il chemau pe nume. Pe deasupra facea calcule mintale, recita pe de rost Psalmul 23 si putea reproduce perfect 25 de intrebari si raspunsuri din Catehismul Prezbiterian facandu-l sa fie un copil suficient de ciudat cat sa ii determine pe parinti ca la varsta de 3 ani sa il interneze intr-o institutie dedicata pacientilor cu boli mintale si retard.

Un an mai tarziu, ceva s-a schimbat in familia care l-a abandonat, personajul nostru fiind externat si recuperat de catre parinti, ceea ce ii va oferi cu adevarat sansa de a straluci: intors acasa se ocupa de studiul instrumentelor muzicale, canta la pian si studiaza modele matematice si, in final, termina o facultate ce ii permite sa performeze in industria bancara. La data publicarii acestui articol Donald Triplett este in viata si locuieste in acelasi oras in care s-a nascut, Forest, din statul Mississippi.

Diagnosticarea sa si definirea autismului au fost posibile prin recunoasterea de catre Leo Kanner a simptomelor manifestate de Donald ca fiind, de fapt, parte a unui sindrom. Acest psihiatru pediatric, nascut in Ucraina Imperiului Austro-Ungar, in apropierea granitei cu Romania, emigrase in America si in 1928 reusea sa lucreze la faimosul spital Johns Hopkins din Baltimore.

Astfel ajunge sa cunoasca un copil de 3 ani care manifesta niste puteri mentale pe cat de fascinante pe atat de diferite de normal. Donald, pentru ca despre el este vorba, devine pacientul numarul 1 diagnosticat cu autism si de atunci avem acest diagnostic in cartile de medicina.

Insa doar diagnosticarea nu ne ajuta atunci cand ne intrebam care este cauza autismului.

Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie sa ne intoarcem privirea de la pamant catre mare si sa ne uitam la fenomenul de inflorire a algelor. In cadrul acestui fenomen, lacuri imense din Statele Unite sau de pe teritoriul altor natiuni dezvoltate ori zonele de coasta ale acestora experimenteaza in anumite veri o inmultire aberanta a algelor verzi sau rosii in asa fel incat intreaga oglinda a lacului sau a coastei este literalmente acoperita de catre un covor verde sau rosu.

Daca vi se pare un eveniment estetic placut, precum colorarea frunzelor toamna, ei bine, inflorirea algelor este un fenomen dramatic pentru viata pe care o sustine respectiva apa: algele consumand oxigenul din apa si deversand toxine in aceasta, ucid cateodata intreaga populatie de pesti iar in cazul coastelor marine, activitatea de pescuit este intrerupta luni la rand. Pe langa aceasta, cel mai adesea populatia din zona este sfatuita sa nu consume apa din panza freatica si sa o utilizeze doar pe cea imbuteliata.

Vi se pare ca suna a scenariu de razboi? In care o forta ostila otraveste fantanile pentru a crea un fenomen de migratie, de exemplu? Ei bine, nu. Intreaga situatie este creata chiar de catre oamenii ce locuiesc exact zonele afectate de inflorescenta algelor pentru ca, de fapt, aceasta inmultire incredibila se datoreaza faptului ca in acea perioada algele au fost hranite din plin cu substante nutritive pe care acestea le iubesc.

Substantele nutritive in discutie sunt fosfatii si azotul din ingrasamintele care au fost imprastiate pe ogoare si care apoi, in urma ploilor, au ajuns pana la nivelul panzei freatice ce, mai tarziu, le varsa fie in lacuri fie in deltele ori iesirile la mare ale tarilor in discutie.

Acest fenomen, dupa cum spuneam, este comun tuturor tarilor dezvoltate insa cel mai bine documentat este la nivelul Statelor Unite unde, in ultimele doua decenii, intalnim evenimente majore de inflorire a algelor aproape in fiecare an.

Aceasta ne demonstreaza doua lucruri: cat de raspandite sunt pesticidele si ingrasamintele in apa pe care o bem si cat de intens acestea pot influenta viata, in acest caz algele, insa, aplicat la organismul nostru, bacteriile.

 

BACTERIILE SI NEUROMEDIATORII

 

Bacteriile sunt puntea de legatura intre inflorescenta algelor si autism din exemplul nostru. Microbiomul intestinal, populatia de bacterii din intestinele noastre care are rolul de a ne ajuta in digestie, in imunitate ori in productia de mediatori neuronali, este atacata de concentratia mare de fosfati care tranziteaza intestinele noastre.

Exista o ipoteza stiintifica, ce pare a fi bine fundamentata, care afirma ca autismul este cauzat de schimbarea ponderii tipului de bacterii simbiotice din intestine ce astfel modifica atat raspunsul imun cat si productia de mediatori.

Ca sa ne facem o idee despre impactul tubului digestiv la nivelul creierului nostru, retineti ca 95% din intreaga cantitate din organism a neuro-mediatorului serotonina, cunoscut si ca “hormonul fericirii”, este produsa de catre tubul digestiv! Aceasta ne face sa credem inclusiv zicala populara “esti ceea ce mananci” si ne creeaza o imagine asupra impactului pe care ceea ce mancam si microbiomul il pot avea la nivel cerebral.

Ipoteza ce leaga functia digestiva de activitatea cerebrala explica manifestarile patologice din autism ca fiind determinate de prezenta unei reactii inflamatorii la nivelul celulelor gliale consecutiva dereglarii rolului imuno-modulator al tubului digestiv odata ce acesta a fost “bombardat” cu pesticidele ce au ajuns din sol in mancarea noastra. Iar aceasta ipoteza raspunde astfel la trei dintre cele mai importante nelamuriri legate de autism:

 

De ce, in medie, autismul se declanseaza in jurul varstei de 2/3 ani si nu la 1 an sau la 7?

De ce autismul pare a avea o raspandire cvasi-egala la nivel planetar?

De ce incidenta autismului este raportata a fi in crestere?

 

Raspunsul primei intrebari poate fi legat de faptul ca este nevoie de cativa ani de bombardare a tractului digestiv a celui mic cu fosfati si cu alte chimicale din mancare. Aceasta, in mod cumulativ determina fie formarea incorecta inca de la bun inceput a structurii florei intestinale fie degradarea in primii trei ani de viata a compozitiei ei. Pe de alta parte, daca cel mic a trecut de perioada critica cu microbiomul intact, pe masura ce se dezvolta este din ce in ce mai putin probabil, odata cu maturizarea tubului digestiv, sa mai poata fi afectat.

Raspunsul celei de a doua intrebari este legat de utilizarea pe scara larga, si pe cat se pare, foarte putin controlat, a ingrasamintelor si pesticidelor in contextul nevoii din ce in ce mai mari de hrana pentru o populatie umana in crestere. Sa nu uitam ca acum o suta de ani numaram pe Pamant doar 2 miliarde de oameni iar acum ne indreptam vertiginos catre 8 miliarde. O alta realitate care contribuie la potentiala validitate a ipotezei rezida in faptul ca produsele alimentare din China sau din America sunt consumate in orice colt al globului deci nu avem cum sa ne pazim de aceasta influenta doar gandindu-ne ca traim, potential, intr-o tara numai cu agricultura bio.

Iar raspunsul celei de a treia intrebari este destul de evident. Agricultura nu poate deveni decat mai intensiva iar aceasta inseamna o fortare a solului in producerea de recolte. Pentru aceasta este nevoie atat de ingrasaminte cat si de pesticide. Uitandu-ne in urma, odata cu scurgerea anilor, concentratia de chimicale din sol doar a crescut, exact ca si numarul de cazuri de autism.

 

1 / 59

*(Conform CDC - CENTER FOR DISEASE CONTROL AND PREVENTION - USA)

Incidenta autismului este de 1 caz la fiecare 59 de nou-nascuti*. Exprimand altfel rezultatul, aceasta inseamna ca intr-o maternitate in care se nasc lunar 240 de bebelusi, tot lunar vin pe lume cate 4 copii ce vor fi mai tarziu diagnosticati cu autism in jurul varstei de 3 ani.

Revenind la substratul morfologic al autismului conform ipotezei, este legat de componenta inflamatorie de la nivelul celulelor gliale. Pe aceasta o putem monitoriza obiectiv masurand concentratia de agenti inflamatori (IL-6, TNF-alfa) din lichidul cefalo-rahidian (LCR) al pacientului pe care il obtinem cu ajutorul unei punctii la nivelul coloanei vertebrale.

Inflamatia celulelor gliale ne putem astepta sa aiba o relevanta mare in statusul de sanatate al fiintei umane deoarece, desi celulele gliale nu au rolul central al neuronilor, sunt de zece ori mai numeroase decat acestia. Iar imbolnavirea lor si degradarea tecii de mielina axonala duce la declansarea Sclerozei Multiple. Deci suntem convinsi ca intretinerea corecta a lor este vitala.

Suntem pregatiti acum sa aducem in scena argumentele din spatele teoriei ce califica celulele stem recoltate la nastere ca reprezentand tratamentul autismului.

De ce ar fi nevoie de acestea? Pentru ca tratamentele antiinflamatorii cu produsi de sinteza nu a reusit sa aiba un impact relevant in autism iar celulele stem par sa aiba doua actiuni importante la nivel cerebral:

1. actiunea paracrina, de imuno-modulare a secretiei celulelor din jur, determina productia de agenti anti-inflamatori a acestora precum un dirijor dicteaza ce canta orchestra pe care o conduce. Astfel, celulele stem pot cere altor celule din jurul unei celule gliale inflamate, sa produca un raspuns de calmare imbunatatind conditia celulei bolnave si determinand-o apoi chiar pe ea insasi sa produca agenti anti-inflamatori intrandu-se astfel intr-un circuit de “feedback pozitiv” in care o actiune o intareste si o potenteaza pe urmatoarea – un mic efect putandu-se propaga si creste exponential in relevanta.
2. celulele stem se presupune ca pot inlocui celulele gliale care nu au reusit sa reziste cavalcadei inflamatiei la care au fost supuse. Aceasta presupunere vine in urma faptului ca celulele stem sunt pluripotente adica prezinta capacitatea de multiplicare in celule identice cu ele insele ori de specializare in alte tipuri celulare.

Pe langa aceste doua actiuni amintim faptul ca celulele stem proprii recoltate la nastere au posibilitatea de a fi transplanate in conditii de siguranta inapoi la copilul de la care au fost recoltate, fiind 100% compatibile cu acesta, oferind un grad de securitate al tratamentului nemaiintalnit prin comparatie cu orice alt tratament medicamentos la care ne-am putea gandi.

Dar cum se realizeaza, in autism, tratamentul cu celule stem recoltate la nastere? Trebuie sa demitizam ideea ca transplantul autolog de celule stem pentru afectiuni non-oncologice ar fi o chestiune hiper-complicata. Ganditi-va la modul in care se administreaza o transfuzie de sange unui pacient care are nevoie de hematii. Ei bine, acum ganditi-va ca in locul sangelui unui donator, acolo se afla propriile celule stem, cel mai adesea in cantitate de 25 de mililitri dupa ce au fost separate in banca de celule stem de restul masei eritrocitare (hematii). Deci tratamentul cu celule stem recoltate la nastere nu este altceva decat transfuzarea a 25 de mililitri de concentrat de celule stem proprii.

Daca celulele stem recoltate la nastere sunt considerate de catre stiinta ca terapie standard pentru mai mult de 80 de boli cu potential letal, validitatea tratarii autismului cu acest tip de celule urmeaza a fi dovedita de rezultatele finale ale numeroaselor studii clinice in desfasurare la nivel mondial si totodata de raspunsul la terapie al copiilor care deja au urmat aceasta procedura.

Evaluarea eficientei tratamentului este masurata atat prin mijloace de evaluare comportamentala cat si bio-chimice. In prima categorie intra testele care califica si apoi monitorizeaza copiii post tratament precum cele recomandate de “Manualul de Diagnostic si Statistica a Bolilor Mintale”, “Scala de Inteligenta in Copilarie Stanford-Binet” ori “Scala de Invatare Timpurie Mullen”. Aceste instrumente masoara cu precizie si cat de poate de obiectiv progresul facut de un copil diagnosticat cu autism si tratat cu propriile celule stem. Insa nimic nu se compara cu testarea bio-chimica post-transplant a concentratiei agentilor inflamatori din LCR precum IL-6 si TNF-alfa ce, in majoritatea cazurilor tratate, scad pe masura ce timpul de la transplant, trece.

 

Vorbind de rezultate trebuie amintit ca tratamentul autismului cu celule stem recoltate la nastere nu este o terapie standard ci una inca un studiu clinic. Insa rezultatele preliminarii ale acestora sunt incurajatoare. Cele mai cunoscute, si care isi au si ele detractorii lor, sunt cele conduse de catre dr. Joanne Kurtzberg la Duke University, locul in care probabil ca s-au facut cele mai multe transplanturi din lume cu celule stem recoltate la nastere si care a dat omenirii pana acum 15 dintre laureatii premiului Nobel.

Lucrand inca din anii ’90 cu acest tip de celule, dr. Kurtzberg este unul dintre cei mai eficienti practicieni in tratarea paraliziei cerebrale. Extrapoland firesc rezultatele obtinute in paralizia cerebrala, aceasta s-a intrebat daca nu cumva celulele stem n-ar fi bune si in rezolvarea problemei autismului atata vreme cat, ca si in cazul paraliziei cerebrale, substratul este tot legat de stressul celular.

Aceasta a determinat-o ca in 2015 sa inceapa un studiu de faza I pe 25 de copii diagnosticati cu autism, avand probe de celule stem recoltate la nastere si calificati pentru participare la studiu cu ajutorul testelor psihologice aminite mai sus. Scopul studiului a fost in primul rand demonstrarea sigurantei reperfuzarii celulelor stem proprii si, in al doilea rand, observarea evolutiei pacientilor post-tratament. Rezultatele publicate pe 5 aprilie 2017 ofera raspunsuri pozitive la ambele obiective: tratamentul este sigur si exista imbunatatiri semnificative ale conditiei pacientilor tratati si stabile ori in crestere pe durata urmatorului an de monitorizare.

Pentru ca rezultatele au fost incurajatoare si totodata pentru ca studiul a fost realizat fara lot martor, autoritatile americane au aprobat cererea lui Joanne Kurtzberg pentru creea unui studiu si mai mare in care au fost inscrisi 170 de copii, cu o rezerva de peste 1,000 de alti copii, si care este realizat utilizand un lot martor, placebo. Rezultatele finale vor fi publicate la finalul studiului insa cele partiale arata ca imbunatatiri din gama scaderii activitatilor repetitive, recunoasterii numelui celui mic atunci cand este strigat, dezvoltarea vorbitului in propozitii scurte ori aparitia mult-doritului contact vizual cu parintii ori cu interlocutorul au fost obtinute intr-un procent imbucurator.

Si, ceea ce este si mai imbucurator, este faptul ca aceste imbunatatiri au fost consemnate inca de la primul studiu de acest fel ca fiind intalnite in cazul a 70% dintre copiii care au beneficiat de tratamentul cu celule stem tinere.

***

 

PRIMUL TRATAMENT AL AUTISMULUI, IN CADRUL UNUI STUDIU CLINIC, OFERIT IN ROMANIA

 

La sfarsitul anului 2019**, alaturi de Statele Unite ale Americii si Rusia, Romania se inscrie ca a treia tara ce pune la dispozitia cetatenilor sai posibilitatea inscrierii copiilor diagnosticati cu tulburare de spectru autist in studiul clinic cu numarul NCT04007224 ce isi propune sa valideze tratamentul autolog cu celule stem hematopietice recoltate din cordonul ombilical la nastere ca fiind o solutie pentru tratarea autismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani.

Studiul romanesc are design similar cu protocolul studiului clinic din 2015 condus de catre dr. Joanne Kurtzberg in cadrul centrului de cercetare de la Duke University din Statele Unite si cauta sa observe aceleasi rezultate pozitive obtinute de catre studiul amintit:

tratamentul autolog cu celulele hematopoietice proprii este sigur        70% dintre pacientii tratati au cunoscut imbunatatiri semnificative

Tratamentul copiilor romani care au fost diagnosticati cu o tulburare de spectru autist si care, totodata, au stocate celule stem hematopoietice recoltate la nastere, se poate face daca acestia se incadreaza in criteriile de includere si numai dupa acordul medical oferit de catre coordonatorul studiului.

**se face referire la studiile clinice in faza "recruiting" si "available" la nivel mondial la data publicarii articolului

 

CRITERII

DE INCLUDERE:

Diagnostic: tulburare de spectru autist                     Varsta: 3-7 ani                Greutate: minim 20 kg                       Sex: masculin, feminin

DE EXCLUDERE:

Boli metabolice, boli genetice

 

TRATAMENT

 

Tratamentul consta in administrarea intranazala de oxitocina si daca este necesar curcumina 250 mg oral si/sau lecitina 500 mg oral si/sau pirolochinolina chinona 20 mg oral dupa care se face transferul de celule stem proprii. O alta parte dintre beneficiarii tratamentului vor receptiona intai celulele stem proprii si apoi tratamentul oral, pentru compararea eficientei in cadrul studiului. Nu se cunoaste la aceasta ora care dintre cele doua scheme este mai eficienta fata de cealalta.

Oxitocina este un hormon asemanator vasopresinei iar una dintre actiunile sale la nivel comportamental il reprezinta scaderea temerilor subiectului si cresterea increderii.

Curcumin (curcumina) este un compus protocaliu produs de catre plante precum ghimbirul, cu o stabilitate mica si caruia i se atribuie proprietati antioxidante.

Lecitina este o substanta fosforata din clasa lipidelor ce se gaseste in special in creier, in muschiul cardiac si in galbenusul de ou avand un rol major in formarea membranelor celulare si fiind cunoscuta, printre altele, pentru efectul de imbunatatire a memoriei.

Pirolochinolina chinona (PQQ / methotaxin) este un important co-factor redox ce se gaseste in sol si in fructe precum kiwi. Are un rol important in cresterea sanatoasa a bacteriilor, mai puternic decat probioticele administrate pentru echilibrarea florei intestinale.

 

REZULTATELE URMARITE SI EVALUAREA ACESTORA

 

1. Imbunatatiri in comportament, interactiunea cu familia si cu cu persoane de aceeasi varsta (Interval: la 2 luni de la administrarea primului tratament indiferent care este acesta - perfuzarea de celule stem sau administrarea orala de compusi)

2. Imbunatatiri in comportament si in interactiunea sociala (Interval: la 2 luni de la administrarea primului tratament indiferent care este acesta - perfuzarea de celule stem sau administrarea orala de compusi)

• modificari in scorul Q-CHAT (Quantitative Checklist for Autism in Toddlers) - scorul total al chestionarului este de maxim 100 de puncte; cu cat scorul scade mai mult, cu atat mai bun raspunsul copilului.

3. Imbunatatiri globale in modul de operare al copilului (Interval: la 2 luni de la administrarea primului tratament indiferent care este acesta - perfuzarea de celule stem sau administrarea orala de compusi)

• modificari in scorul CAST (The Childhood Autistic Spectrum Test) - scorul total al chestionarului este de maxim 39 de puncte; cu cat scorul scade mai mult, cu atat mai bun raspunsul copilului.

 

CLICK AICI PENTRU DESCRIEREA DETALIATA A STUDIULUI

Puteti sa va exprimati interesul legat de includerea copilului dumneavoastra in studiul pentru tratarea autismului cu ajutorul celulelor stem proprii transmitand un mail in acest sens catre [email protected] 

Veti fi contactat/a in termen de 2 zile lucratoare pentru o discutie initiala cu domnul doctor Bogdan Ivanescu.

 

 

UPDATE

 

Stem Sure a realizat in ianuarie 2019 primul tratament cu celule stem din Romania, efectuat in cazul unei fetite in varsta de 4 ani, diagnosticata cu TSA. Rezultatul pozitiv al interventiei a fost facilitat de faptul ca proba utilizata a fost procesata intr-o banca de celule stem acreditata atat JACIE cat si AABB. Acest nivel de calitate este oferit in exclusivitate in Romania de catre Stem Sure.

Ulterior, si alte rezultate pozitive ale tratamentelor autismului cu celule stem realizate in afara Romaniei au fost comunicate publicului roman:

Pacientul clinicii Regina Maria, tratat la Duke University, s-a incadrat in cei 70% dintre repondentii pozitivi, la 6 luni de la tratament nemaiavand nevoie de medicatia specifica autismului, conform informatiilor recent facute publice de catre unitatea medicala.

La Cracovia, Polonia, terapii ce utilizeaza celulele stem recoltate la nastere au fost realizate, in cadrul unui studiu clinic, pentru pacienti romani, dupa cum informeaza Biogenis.