Tipuri de celule stem utilizate in mod curent

Tipuri de celule stem utilizate in mod curent

Tipuri de celule stem utilizate in mod curent

-Partea I-

Dr. Felician Stancioiu
Un articol de dr. Felician Stancioiu

Celulele stem sunt un subiect la moda si incitant atat datorita utilizarii lor ca tratament extraordinar atunci cand isi ating limitele tratamentele medicamentoase sau biologice, dar si potentialului lor de a fi utilizate pentru regenerarea tesuturilor afectate de boala sau de varsta.

Studiile despre calitatile si beneficiile lor sunt inca in fazele de dezvoltare, si astfel avem periodic stiri despre diverse succese terapeutice ale tratamente cu celule stem in diverse patologii (ex. infectie HIV, scleroza multipla, boala neuron motor, pareza spastica, tulburari din spectrul autist, etc).

Celulele stem au proprietati unice comparativ cu celelalte celule din corpul uman prin faptul ca se pot auto-regenera (rezultand alte celule stem) si simultan genereaza toate celelalte tipuri de celule din corp prin procese de diferentiere celulara dirijate in vivo (in corp) sau in vitro (in laborator).

Celulele stem pot fi clasificate in functie de tipurile de celule pe care le pot genera in totipotente, pluripotente (de tip embrionar), si pluripotente induse, care pot genera practic orice tip de celula dar in mod curent in practica medicala si studii nu sunt utilizate din cauza considerentelor etice (sunt derivate din embrion) respectiv a variabilitatii genetice (cele induse pluripotente).

Tipurile de celule stem utilizate azi in medicina sunt celulele stem mezenchimale - CSM - care pot genera celule osoase, cartilaj, adipocite, muschi, miocard, celule pancreatice, hepatocite, precursori neuronali, etc.  si celulele stem hematopoietice - CSH - care genereaza numai celulele prezente in sange – celule rosii, albe si trombocite insa au fost utilizate cel mai indelungat, in special pentru tratarea afectiunilor hematologice si oncologice.

CSH sunt recoltate din maduva osoasa prin punctie osoasa (din creasta osului iliac/osul bazinului) sau din sange venos dupa injectarea unor factori de stimulare si separarea cu ajutorul unei masini de afereza la care pacientul sau donorul e conectat 2-4 ore. Celulele stem mezenchimale se recolteaza de la adult cel mai usor din grasimea abdominala prin liposuctie. Maduva osoasa contine si un procent mic de celule stem mezenchimale, insa este utilizata in marea majoritate a cazurilor ca sursa de celule stem hematopoietice. O sursa foarte bogata atat in CSH cat si in CSM este sangele de cordon ombilical si tesutul de cordon ombilical, ambele recoltate la nastere.

Maduva osoasa contine circa 150.000 CSH/mL si 10-15.000 CSM/mL, sau procentual 0,5% respectiv 0,05% din totalul celulelor albe recoltate. La un volum de 50 ml maduva osoasa recoltata, se obtin circa 7 milioane de celule CD34+ (CSH) insa doar 0,7 milioane CSM. Tehnica de recoltare influenteaza semnificativ numarul/procentul (ex procente raportate de 0,004% , 0,02%, 0,29% si 0,92%) si calitatea celulelor stem recoltate (numarul de colonii de fibroblasti formate), iar varsta donorului este de asemenea importanta, astfel ca intre varsta de 20 si 50 ani se produce o scadere de 3 ori a numarului celulelor stem.

Sunt diferente calitative intre CSH din maduva osoasa si cele din sange cordonal, astfel ca cele cordonale sunt considerate mai imature, neexpuse agentilor microbiologici si de mediu care modifica celulele albe odata cu varsta. Administrarea sangelui cordonal in transplanturi medulare este asociata cu o incidenta mult redusa a reactiei grefa-versus-gazda, reactive care poate fi fatala si este prezenta la aproximativ jumatate din pacientii transplantati, iar in ultimii ani celulele stem cordonale au fost utilizate pentru tratarea cu succes a cazurilor severe de grefa-versus-gazda care nu au cedat la doze mari de corticosteroizi.

Sunt diferente si intre celulele CSM din tesut cordonal vs maduva osoasa, astfel ca cele cordonale au proprietati superioare de proliferare si o expresie mai scazuta a antigenelor leucocitare imunogenice (HLA-ABC si HLA-DR) si a markerilor de suprafata  asociati cu activarea limfocitara CD106, CD80, CD86, CD40, CD40L– Yufeng. Atat CSM din maduva si cat si CSM din cordon ombilical produc citokine importante precum factorul de inhibitie al leucemiei (LIF), factorul de stimulare al coloniilor de macrophage (M-CSF), tirozin-kinaza 3 asimilata FMS (FLT3),  factorul derivat din cellule stromale 1 (SDF-1) si factorul cellular stem (SCF); in plus CSM din cordon ombilical produc citokine precum G-CSF (factor stimulare colonii granulocite)  si GM-CSF (factor stimulare colonii granulocit-macrofage) care nu au fost evidentiate in cazul CSM din maduva osoasa.

Spre deosebire de cantitatea scazuta de CSM din maduva osoasa (sub 1 milion celule), tesutul cordonal este o sursa foarte bogata de celule CSM, astfel ca pot fi recoltate cu usurinta peste 10 milioane celule stem mezenchimale dintr-un fragment de cordon ombilical de cativa centimetri.

Tesutul cordonal recoltat la nastere a devenit astfel o sursa importanta de celule utilizate atat in medicina regenerativa, cat si in tratamentul unor boli neurologice si autoimune, dintre care o parte au fost mentionate la inceputul articolului, iar in articolul urmator vor fi detalii despre utilizarile celulelor stem in ultimul deceniu.

 

Rebolj K, Veber M, Drobnič M, Maličev E. Hematopoietic stem cell and mesenchymal stem cell population size in bone marrow samples depends on patient's age and harvesting technique. Cytotechnology. 2018 Dec;70(6):1575-1583. doi: 10.1007/s10616-018-0250-4. Epub 2018 Sep 18. PMID: 30229373; PMCID: PMC6269357.

 

Yufeng Shang, Haotong Guan, Fuling Zhou. Biological Characteristics of Umbilical Cord Mesenchymal Stem Cells and Its Therapeutic Potential for Hematological Disorders. Front. Cell Dev. Biol., 03 May 2021. Volume 9 - 2021 https://doi.org/10.3389/fcell.2021.570179

Articole pe aceeasi tema

https://www.doctormit.ro/celule-stem-contaminate-folosite-in-transplant/

 

Dr. Bogdan Ivanescu
Dr. Bogdan Ivanescu

Doctorul Bogdan Ivanescu este co-fondator al bancii de tesuturi umane StemSure (2009), fiind implicat in primul transplant de celule hematopoietice din Romania. Totodata este creatorul platformei medicale Doctor MiT (2013), asumandu-si astfel rolul de a valida sau de a desconspira miturile medicale in care am ajuns sa credem si gazda documentarului romanesc de biotehnologie Biocod realizat de catre DIGI World. Este promotor al celor mai noi tehnologii medicale aparute la nivel mondial precum Rigenera si un fervent sustinator al cauzei ce promoveaza masurile ecologice pentru limitarea efectelor incalzirii globale. In acest sens compania pe care a fondat-o planteaza cate un copac pentru fiecare copil pentru care parintii aleg sa recolteze celule primordiale la nastere. Este membru al echipei studiului clinic ce implementeaza in Romania transplantul cu celule recoltate la nastere pentru tratarea autismului la copii.

Iulia Marin - un caz de ADHD?
Anterior
Avea Iulia Marin ADHD? O analiza pe text si literatura medicala
Dr. Vlad Teodor Berbecar, medicina interna,
Urmator
Dr. Vlad Teodor Berbecar
Iulia Marin - un caz de ADHD?
Anterior
Avea Iulia Marin ADHD? O analiza pe text si literatura medicala
Dr. Vlad Teodor Berbecar, medicina interna,
Urmator
Dr. Vlad Teodor Berbecar

Intreaba-ma!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*  *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Back
SHARE

Tipuri de celule stem utilizate in mod curent