Operatia “prin gaura cheii” (histerectomia laparoscopica)

Operatia “prin gaura cheii” (histerectomia laparoscopica)

Un articol de Dr. Silviu Istoc
Un articol de dr. Silviu Istoc

Doctorul Silviu Istoc este Medic Primar in Obstetrica-Ginecologie. Are competenta in Chirurgie ginecologica, Medicina materno-fetala, Ultrasonografie obstetricala si ginecologica, Histeroscopie si Laparoscopie. Aici se gaseste profilul complet al domniei sale.

Componenta principala a laparoscopului
Componenta principala a laparoscopului

Laparoscopia reprezinta procedura prin care structurile intra-abdominale pot fi vizualizate cu ajutorul unui telescop subtire dotat cu o sursa de lumina introdus in abdomen printr-o incizie minima (1 cm), sub anestezie.

Nu a trecut mult timp de la aparitia acestei inovatii pana cand medicii au realizat nu numai ca pot privi in interiorul abdomenului, dar ca pot folosi instrumente lungi si subtiri introduse prin incizii la fel de mici pentru a realiza diverse tipuri de operatii fara a fi nevoie de o taietura care se vindeca in saptamani daca nu luni de zile.

Acest tip de interventie minim invaziva a insemnat un urias pas inainte pentru confortul si, mai ales, pentru viteza de recuperare a pacientilor; totodata, numarul complicatiilor a scazut dramatic.

Pacientul se trezea din anestezie cu operatia efectuata si fara taietura pe abdomen, iar de cele mai multe ori se externa a doua zi.

Asfel a aparut chirurgia laparoscopica, denumita colocvial si “chirurgie prin gaura cheii”, reprezentand un moment de cotitura in istoria medicinei.

Uter si anexe normale.

Histerectomia reprezinta procedura de indepartare chirurgicala a uterului.

Aceasta interventie este una dintre cele mai frecvente in practica ginecologica, fiind efectuata nu demult prin incizii abdominale de circa 10 cm, inestetice si provocand de multe ori complicatii.

Odata cu aparitia chirurgiei laparoscopice insa toate aceste lucruri s-au schimbat.

HISTERECTOMIE. DE CE?

Histerectomia este o interventie importanta, avand rolul, cel mai adesea, de a salva viata pacientei.

Exista multiple afectiuni care pot necesita ca tratament indepartarea chirurgicala a uterului. Sunt totusi cateva, mai frecvente, ce merita amintite si discutate:

1. FIBROM UTERIN

Histerectomia reprezinta singura cale sigura si definitiva de tratament al fibromului uterin (tumori uterine benigne ce deseori cauzeaza sangerari persistente, anemie, durere pelvina, presiune la nivelul vezicii urinare).

Fibromul poate fi tratat si nechirurgical, cu rezultate insa inconstante. Multe paciente au de asemenea fibroame fara a avea vreun simptom, deci fara a necesita tratament.

2. CANCER GINECOLOGIC

Pentru pacientele cu diverse forme de cancer uterin, al colului uterin, ovarian sau altele, histerectomia face parte din tratament; in functie de tipul exact de cancer poate fi nevoie si de radioterapie ori de chimioterapie sau de ambele.

3. SANGERARE UTERINA PERSISTENTA

In cazul menstruatiilor abundente si indelungate sau a sangerarilor intermenstruale, histerectomia poate reprezenta tratamentul definitiv, mai ales in cazurile in care tratamentul medicamentos nu a fost eficient.

4. DURERE PELVINA CRONICA

Ocazional, chirurgia reprezinta o optiune pentru pacientele ce acuza durere pelvina de origine uterina; totusi, histerectomia nu vindeca cazurile cu durere pelvina de alta origine. In aceste cazuri este nevoie de o evaluare minutioasa inainte de a lua o decizie.

5. PROLAPS UTERIN

Coborarea uterului in vagin sau chiar dincolo de vulva este insotita de o suma de simptome si complicatii; histerectomia poate fi necesara pentru a realiza o reparare satisfacatoare a defectelor de la acest nivel.

!IMPORTANT!

Histerectomia pune capat posibilitatii de a ramane insarcinata. Daca pacienta nu a procreat atunci sunt cautate alternative de tratament. Totusi, in majoritatea cazurilor de cancer genital, histerectomia este obligatorie.

In timpul operatiei poate fi considerata necesara indepartarea ovarelor si a trompelor uterine; acest amanunt va fi discutat impreuna cu medicul inainte de operatie.

INTERVENTIA

Anamneza are rolul de a-l face pe medic sa cunoasca cele mai relevante detalii despre conditia medicala a pacientei sale.

Inainte de a se decide operatia si tipul de abord (laparoscopic / deschis), medicul va evalua minutios pacienta, stabilind un diagnostic precis.

Ulterior va chestiona pacienta in legatura cu operatii anterioare, alte probleme de sanatate, istoric de tromboflebita sau tulburari de coagulare, medicatii prezente, alergii la medicamente, dorinta de a mai avea copii, probleme anterioare la anestezie.

Orice nelamuriri ale pacientei vor trebui clarificate inainte de intrarea in sala de operatie.

Pacientele histerectomiei pot multumi stomatologului Horace Wells care, la 1846, a inventat anestezia gazoasa.

Procedura in sine incepe prin inducerea anesteziei generale.

Dupa adormirea pacientei, in interiorul abdomenului va fi insuflat gaz (dioxid de carbon), permitand ca spatiul dintre organele intraabdominale sa fie destins pentru ca acestea sa poata fi vizualizate cat mai bine.

Telescopul va fi introdus prin ombilic, iar celelalte instrumente prin 3 incizii minime (1cm) in etajul abdominal inferior.

Dupa separarea uterului de la nivelul insertiei lui, acesta va fi exteriorizat prin fragmentarea cu un instrument special (morcelator).

De multe ori se lasa un tub de dren intraabdominal pana a doua zi pentru a detecta precoce eventuale complicatii.

Urmariti un model de interventie pentru histerectomie robotizata, o procedura un pic diferita de cea laparoscopica prin faptul ca aparatura este controlata prin intermediul unui robot, nu direct de catre mana chirugului. De la minutul 03:10 insa, procedura este cvasi-identica.

Gazul este exsuflat la final iar inciziile suturate. Datorita faptului ca inciziile sunt mici, disconfortul postoperator este minim.

Dupa terminarea operatiei pacienta va petrece cateva ore in sectia ATI (reanimare), dupa care se va intoarce la rezerva acesteia.

CAND HISTERECTOMIA NU ESTE O SOLUTIE?

Toate procedurile medicale prezinta limitari

Exista diverse cauze ce pot duce la imposibilitatea indepartarii uterului pe cale laparoscopica.

Acestea pot fi preexistente sau pot sa apara in timpul operatiei, impunand conversia abdominala (mai exact transformarea operatiei din abord laparoscopic in abord abdominal deschis, prin incizie). Aceste cazuri sunt rare totusi.

RISCURI

Nu exista nici o interventie medicala fara un anume risc.

Exista cateva probleme ce pot sa apara in timpul interventiei sau imediat dupa, printre care:

  • Sangerare intra sau postoperatorie; chirurgul ginecolog va lua toate masurile pentru a preintampina si a rezolva aceasta eventualitate.
  • Tromboza venoasa – formarea de cheaguri sangvine in interiorul venelor cu complicatii ulterioare (trombembolism pulmonar).
  • Infectie postoperatorie – de cele mai multe ori evitata prin tratamentul antibiotic preoperator.
  • Lezarea altor organe intraabdominale, cu repararea lor de catre medic.
  • Efecte secundare date de anestezie.

DUPA OPERATIE

Daca se urmeaza recomandarile, recuperarea va fi infinit mai rapida dupa interventia laparoscopica decat dupa cea clasica.

In principiu pacienta se poate externa a doua zi de la interventie. Vindecarea totala ia ceva timp. Desi recuperarea este infinit mai rapida dupa interventiile laparoscopice, va exista un grad de disconfort, balonare, vanatai si umflaturi la nivelul inciziilor pentru cateva saptamani. Acest lucru este normal iar simptomele sunt diminuate cu fiecare zi ce trece.

Exista cateva recomandari ce preintampina complicatiile si grabesc insanatosirea, si anume:

  • Mobilizare activa cu evitarea eforturilor fizice mari.
  • Repaus sexual 4 – 6 saptamani, functie de indicatie.
  • Evitarea spalaturilor intravaginale.
  • Dieta echilibrata cu evitarea constipatiei.
  • Hidratare corespunzatoare (minim 2 litri pe zi).
  • Tratament antibiotic si antiinflamator cateva zile post interventie.
  • Monitorizarea temperaturii.
  • Respectarea in general a indicatiilor medicului si respectarea programarilor pentru consultatiile posoperatorii.
Sunt cateva semne si simptome care fac obligatorie programarea la un consult medical, de principiu la acelasi medic care a condus interventia.

Trebuie sa apelati la medic daca:

  1. Apare durere, roseata si edem la nivelul gambei.
  2. Apare durere in piept si greutate in a respira.
  3. Apare durere insotita de edem cu agravare progresiva la nivelul inciziilor.
  4. Inciziile se deschid.
  5. Apare stare de ameteala, slabiciune, agravata progresiv.
  6. Apare constipatie persistenta, greata, varsaturi.
  7. Temperatura corporala creste peste 38oC.
  8. Apare secretie vaginala abundenta, anormala.
  9. Apare brusc o eruptie cutanata.
  10. Apare durere ce nu mai raspunde la medicatia recomandata de medic.

IN CONCLUZIE

​Desi reprezinta o aparitie relativ recenta in Romania, histerectomia laparoscopica este o optiune din ce in ce mai frecvent adoptata in dauna histerectomiei abdominale deschise. Aceasta tendinta este justificata prin recuperarea semnificativ mai scurta si spitalizarea redusa a pacientei, insotite de o rata scazuta a complicatiilor.

​Histerectomia laparoscopica, efectuata de chirurgi ginecologi specializati, permite pacientelor sa se bucure de o rata redusa a complicatiilor si a durerii postoperatorii, o spitalizare redusa si o revenire rapida la activitatile domestice.

Romania imbratiseaza noile tehnologii ce sunt mult mai prietenoase cu pacientele.

Nivelul de satisfactie al pacientelor este, conform studiilor, net in favoarea interventiei laparoscopice, care desi este mai dificila si necesita mai mult timp operator, se bucura de rezultate superioare.

De aceea ar trebui ca pacientele care necesita histerectomie sa apeleze la un centru specializat de chirurgie ginecologica minim invaziva, pentru a beneficia de cea mai buna optiune terapeutica adaptata la particularitatile acesteia.

 

Medicover

PROGRAMARI SI CONSULTATII AICI SI LA 021 9896

 

 

Doctor MiT

Doctorul Bogdan Ivanescu este co-fondator al bancii de tesuturi umane StemSure (2009), fiind implicat in primul transplant de celule hematopoietice din Romania. Totodata este creatorul platformei medicale Doctor MiT (2013), asumandu-si astfel rolul de a valida sau de a desconspira miturile medicale in care am ajuns sa credem si gazda documentarului romanesc de biotehnologie Biocod realizat de catre DIGI World. Este promotor al celor mai noi tehnologii medicale aparute la nivel mondial precum Rigenera si un fervent sustinator al cauzei ce promoveaza masurile ecologice pentru limitarea efectelor incalzirii globale. In acest sens compania pe care a fondat-o planteaza cate un copac pentru fiecare copil pentru care parintii aleg sa recolteze celule primordiale la nastere. Este membru al echipei studiului clinic ce implementeaza in Romania transplantul cu celule recoltate la nastere pentru tratarea autismului la copii.

Anterior
Dr. Silviu Istoc
Dr. Elvira Ursatii
Urmator
Dr. Elvira Ursatii
Anterior
Dr. Silviu Istoc
Dr. Elvira Ursatii
Urmator
Dr. Elvira Ursatii

Intreaba-ma!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*  *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Back
SHARE

Operatia “prin gaura cheii” (histerectomia laparoscopica)