Muzica la casti si pierderea auzului. Mit sau realitate?

Muzica la casti si pierderea auzului. Mit sau realitate?

Muzica la casti, auzul,

Muzica la casti si pierderea auzului. Mit sau realitate?

Descopera in aceste episod daca iti afecteaza cu adevarat auzul sa asculti muzica la casti sau e doar o exagerare!

Avem castile la urechi cand vorbim la telefon, cand facem jogging, cand mergem pe strada sau cand stam pe Skype cu prietenii.
Ne afecteaza aceasta auzul?

In afara de "Muzica la casti si pierderea auzului. Mit sau realitate?"

Te-ar mai putea interesa si

- tags: muzica la casti, pierderea auzului, auzul, aparatul auditiv, lifestyle, Doctor MIT, -

Transcript

Bine ati venit la Doctor MIT!

Sunt doctor Bogdan Ivanescu si mi-am propus sa caut adevarul din spatele miturilor medicale precum ca poti scapa de hepatita daca te tai sub limba sau ca trebuie sa dormi 8 ore pe noapte ca sa iti pastrezi sanatatea.

Tot legat de sanatate este si mitul conform caruia poti asurzi in timp daca asculti muzica la casti.

Ca sa vedem cat de reala este aceasta zicere trebuie sa ne punem cateva intrebari precum cine este implicata in auz. Urechea:

  1. externa
  2. medie
  3. interna sau
  4. toate (aceste urechi) 🙂

Raspunsul este toate si o sa va argumentez de ce. Urechea externa, adica cea pe care o vedem contribuie la auz prin directionarea sunetelor catre canalul auditiv. Imaginti-va cat de mult amplificam sunetul cand punem mana caus la ureche sau daca folosim un con auditiv. Urechea medie e delimitata de cea externa prin timpan si contine toate cele 3 oscioare: ciocanasul, nicovala si scarita, ce permit o detectie mai fina a sunetului.

Componentele aparatului auditiv

Ultima componenta a urechii este urechea interna. Acum voi apela la cunostintele voastre. Urechea interna contine:

  1. cochilia
  2. aparatul vestibular
  3. ambele organe sau
  4. nici unul (dintre acestea)

Daca ati terminat clasa a 10-a recent, cu siguranta ati stiut. Raspunsul corect este al treilea. Urechea interna este responsabila pentru perceptia finala a sunetului prin cochilie si pentru mentinerea echilibrului corpului nostru prin aparatul vestibular.

Inca o intrebare care va arata cat de importante sunt aceste structuri pentru om. Ce clase de animale prezinta cele 3 oscioare – ciocanasul, nicovala si scarita la nivelul aparatului auditiv?

  1. reptilele
  2. pasarile
  3. mamiferele sau
  4. toate (aceste clase)

Ca sa vedeti cat de mult am evoluat pe scala filogenetica, doar mamiferele, printre care ne numaram si noi oamenii, avem acest sistem extrafin de auditie 🙂

Dar cum auzim muzica la casti?

Prin intermediul:

  1. emisiei electro-magnetice
  2. vibratiei aerului
  3. radiatiei termice sau prin
  4. toate (acestea)

Undele sonore sunt de fapt niste vibratii mecanice ale aerului produse de deplasarea inainte si inapoi a membranelor difuzoarelor.

Aceste unde sau vibratii sunt colectate de catre pavilionul urechii transmise spre canalul auditiv la capatul caruia fac sa vibreze timpanul care transmite vibratia catre cele 3 oscioare care fac sa vibreze cilii – niste perisori din urechea interna – care produc impulsuri electrice foarte fine care pleaca pe cai nervoase la lobul temporal a creierului.

Acum ca stim atatea despre ureche si auz haideti sa vedem daca avem cum sa ni-l stricam daca ascultam muzica la casti.

Cauzele slabirii auzului

Ce caracteristica a sunetului credeti ca este responsabila pentru riscul de a surzi, asa cum zice mitul?

  1. frecventa
  2. viteza sunetului
  3. volumul sau
  4. nici una (dintre acestea)

Frecventa sunetului pe care il auzim variaza intre 20 si 20,000 de herti. Orice alta frecventa mai mare sau mai mica nu ne influenteaza in nici un fel pentru ca de fapt nu o auzim. Foarte putini dintre noi aud frecvente mai mari de 20,000 de herti, precum liliecii 🙂

Viteza sunetului nu prea joaca nici ea vreun rol aici –insa daca fugim cu o viteza mai mare de 1,200 de km/h riscam sa pierdem melodia 🙂

Insa volumul este reperul care ar putea afecta o componenta dintr-una dintre cele 3 urechi: externa, medie sau interna.

Sa mergem mai departe. Care ar fi aceasta componenta?

  1. canalul auditiv
  2. ciocanul
  3. nicovala sau
  4. cilii cochiliei

Pentru ca nici unul dintre celelalte elemente nu poate fi afectat mecanic, raspunsul corect este al patrulea: cilii cochiliei

Dar in ce fel ar putea afecta volumul acesti cili?

Am invatat ca vibratiile sunt transmise prin cele 3 oscioare catre cochilia din urechea interna. Ce anume din aceste vibratii pot afecta cilii?

  1. frecventa vibratiei
  2. amplitudinea vibratiei
  3. pozitia capului sau
  4. nici unul (dintre acesti factori)

Amplitudinea vibratiei, adica distanta de la care, in mod repetat oscioarele lovesc in cochilie, iata responsabilul pentru maltratarea cililor care, loviti “de sus” in mod repetat, isi pierd incet-ncet sau in cazuri deodata, functia de generare a semnalelor electrice catre creier.

Deci din punct de vedere tehnic am vazut ca exista o explicatie stiintifica pentru a valida acest mit. Dar sa vedem ce intelegem prin nivel periculos de zgomot, nivel care ne-ar putea face sa ne pierdem auzul.

Pericolul expunerii la sunete puternice si daca ne pierdem auzul

Stiintific nu avem nici un pericol legat de auz daca nu suntem expusi sunetelor mai puternice de:

  1. 30 dB
  2. 75 dB
  3. 85 dB sau
  4. 140 db

Raspuns corect: 85 de decibeli. Iar ca sa intelegeti ce inseamna 85 de decibeli imaginati-va ca 30 de decibeli inseamna o soapta, 75 de decibeli este un trafic aglomerat iar 140 de decibeli este un avion de pasageri cu reactie care decoleaza.

Ca sa intelegeti si mai bine, daca trebuie sa vorbiti cu voce tare ca sa fiti auzit, inseamna ca sunetul din jurul dumneavoastra depaseste:

  1. 90 db
  2. 100 dB
  3. 140 dB sau
  4. 180 dB

Raspuns corect: 90 de decibeli pentru ca 100 de decibeli se aud cand se descarca o arma iar 180 de decibeli se aud cand o racheta spatiala se desprinde de la pamant.

Rezumand, mitul este adevarat pentru ca sunetul cu un volum mai mare de 85 de decibeli poate provoca in timp surzenie prin afectarea cililor din urechea interna. In plus sunete mai mari de 140 de decibeli provoaca durere la nivelul urechilor iar cel peste 180 de decibeli provoaca surzenie instantanee.

Si ca sa aveti o informatie in plus, majoritatea sistemelor de sunet, pe o scala de la 1 la 10, produc la nivelul 4 un volum de circa 105 decibeli si mai mult de 115 decibeli la nivelul 8.

Iar auzul se pierde in timp daca se asculta muzica la 95 de decibeli mai mult de 4 ore pe zi sau daca ascultam muzica la 115 decibeli cate 15 minute pe zi.

In concluzie:

Si desi poate parea ca am terminat cu acest mit, pe langa pagubele produse de catre vibratiile mecanice ale aerului asupra cililor cohleei mai avem un motiv de ingrijorare. Unele studii spun ca, dupa o ora de ascultat muzica la castile de tipul celor care stau in canalul auditiv, datorita umezelii acumulate si cresterii temperaturii aerului din canal, prin lipsa de ventilatie, numarul de bacterii din canalul auditiv creste de 10 ori fata de ceea ce e normal, ceea ce, in sine, este un risc de boala suplimentar.

Crezi ca stii un adevar medical interesant?
Atunci scrie-ne despre el pe pagina de facebook a emisiunii sau acceseaza doctormit.ro.
“INTREABA SI CERCETEAZA!” si nu pierde Doctor MIT!

O emisiune oferita de Stem SURE - Banca Engleză de Celule Stem.

Doctor MiT

Doctorul Bogdan Ivanescu este co-fondator al bancii de tesuturi umane StemSure (2009), fiind implicat in primul transplant de celule hematopoietice din Romania. Totodata este creatorul platformei medicale Doctor MiT (2013), asumandu-si astfel rolul de a valida sau de a desconspira miturile medicale in care am ajuns sa credem si gazda documentarului romanesc de biotehnologie Biocod realizat de catre DIGI World. Este promotor al celor mai noi tehnologii medicale aparute la nivel mondial precum Rigenera si un fervent sustinator al cauzei ce promoveaza masurile ecologice pentru limitarea efectelor incalzirii globale. In acest sens compania pe care a fondat-o planteaza cate un copac pentru fiecare copil pentru care parintii aleg sa recolteze celule primordiale la nastere. Este membru al echipei studiului clinic ce implementeaza in Romania transplantul cu celule recoltate la nastere pentru tratarea autismului la copii.

Bacterii, antibiotice,
Anterior
Bacterii imune la antibiotice, cum apar acestea?
Inecul
Urmator
Inecul si semnele acestuia
Bacterii, antibiotice,
Anterior
Bacterii imune la antibiotice, cum apar acestea?
Inecul
Urmator
Inecul si semnele acestuia

Intreaba-ma!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*  *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Back
SHARE

Muzica la casti si pierderea auzului. Mit sau realitate?