Dependenta de mancare
Afla acum daca este adevart ca poti suferi de dependenta de mancare?
Dependenta de mancare este o scuza sau o realitate?
Daca vrei sa arati si mai bine sau te intereseaza sa afli mai multe pentru altcineva atunci urmareste acest episod.
In afara de "Dependenta de mancare"
Te-ar mai putea interesa si
- tags: dependenta de mancare, dieta, slabit, alimentatie, dopamina, Doctor MIT, -
Transcript
Bine ati venit la Doctor MIT!
Sunt doctor Bogdan Ivanescu si mi-am propus sa caut adevarul din spatele miturilor medicale precum ca te ingrasi daca te lasi de fumat, ca racesti daca te trage curentul sau ca artroza nu are leac.
Astazi vom vedea cat de multa dreptate au persoanele obeze care spun ca nu se pot opri din mancat!
Inainte de a lua la puricat dependenta de mancare haideti sa ne familiarizam cu ceea ce inseamna obezitatea.
Adesea o persoana obeza este o persoana care, in cazul unui barbat de 1m 80 depaseste 80 de kilograme, sau in cazul unei femei de 1m 60 depaseste 50 de kilograme. Stiu ca, privindu-ne in oglinda si, mai mult, auzind prietenii si parintii felicitandu-ne pentru cat de sanatos aratam – sa nu uitam zicala populara “grasa si frumoasa ca o preoteasa” –, ne vine greu sa admitem ca am suferi de vreun grad de obezitate.
Cu toate acestea, eu, la o inaltime de 1m 82 si 90 de kilograme, m-am calificat la obezitate de gradul 1, care este, asa cum ii spune si numele, un prim grad al acestei afectiuni si care, daca nu ajung inapoi la cele 82 de kilograme cu care sunt obisnuit, imi va provoca in timp ceva probleme cardiace si ortopedice si imi va scurta viata cu doar cativa ani.
Asa ca primul pas in a ne face o viata mai buna este sa intelegem ce este obezitatea si care este relatia ei cu mancarea!
Poate ca ne este greu sa asociem ideea de mancare cu cea de drog, si tocmai de aceea, in cele ce urmeaza, vom analiza in ce masura dependenta de mancare este similara cu cea de fumat, ca sa luam un exemplu pe care l-am analizat deja.
Dopamina si placerea de a manca
Cand spunem ca ne face placere sa mancam, ne referim la senzatia pe care ne-o ofera un anume hormon:
- dopamina
- adrenalina
- nor-adrenalina
- nici unul
Raspuns corect - dopamina. Dopamina face parte din calea mezolimbica., Mai popular spus, este parte a “sistemului de recompensa”.
Dopamina este responsabila, in creierul nostru, cu starea de:
- multumire
- fericire
- nici una
- ambele
Majoritatea starilor de placere, cum ar fi multumirea, fericirea, dar si altele, sunt stimulate de cresterea secretiei de dopamina din creier. Altfel spus, o secretie crescuta de dopamina ne face din ce in ce mai fericiti 🙂
Cu ce alta substanta cunoscuta este inlocuita dopamina in anumite situatii?
- cocaina
- papaverina
- pseudoefedrina
- adrenalina
In cazul persoanelor care consuma cocaina, secretia de dopamina este inlocuita cu aportul drogului pentru o senzatie de placere din ce in ce mai mare.
Evident nu voi spune ca mancarea este similara cocainei, dar v-as putea aminti dependenta de ciocolata 🙂
De acord, ne place sa mancam. Dar nu putem manca oricat! Sau putem?!?
In mod normal mecanismul care ne spune ca am mancat destul si ca este cazul sa ne ridicam de la masa este
- glicemia
- distensia gastrica (adica umflarea stomacului)
- terminarea mancarii din farfurie
- toate
Cand stim ca am mancat suficient?
Sunt sigur ca v-ati dat seama. Toate aceste mecanisme ne ridica de la masa. Numai ca, asa cum am invatat, diabetul este adesea provocat de obezitate si, prin urmare, inhibitia prin mecanism glicemic functioneaza din ce in ce mai putin la persoanele obeze. Nici distensia gastrica nu mai functioneaza pentru ca in timp are loc marirea plastica a stomacului care, astfel, poate cuprinde din ce in ce mai multa mancare iar farfuria din fata noastra poate deveni, in timp, mai plina sau mai mare.
Ce provoaca obezitatea ?
Prin urmare, nu mai avem nici un mecanism care sa ne opreasca din a manca pentru ca, precum in cazul cocainei, vom avea nevoie de din ce in ce mai multa dopamina care sa ne provoace placere. Si cum altfel s-o obtinem daca nu prin simplul act al mancatului? Din nefericire, portia de mancare din farfurie, mecanismul glicemic si distensia gastrica nu ne mai ofera suport in a stavili aceasta foame de placere.
Acum ca am vazut care este relatia dintre hormonul placerii si un anume drog, am inteles cum se stimuleaza aceasta nevoie de a manca si am aflat ca, in timp, mecanismele de inhibitie dispar, putem spune ca dependenta de mancare este o realitate!
Vrei sa afli adevarul despre miturile medicale pe care le-ai auzit?
Atunci urmareste Doctor MIT in fiecare sambata la Romania TV, viziteaza pagina de facebook a emisiunii sau site-ul doctormit.ro!
INTREABA SI CERCETEAZA! Si nu pierde Doctor MIT!
O emisiune oferita de Stem SURE - Banca Engleză de Celule Stem.
