Copiii in Declaratia Universala a Drepturilor Omului: de ce a fost nevoie de 54 de articole?
Un articol de Ximena Reyes, trainer intercultural in leadership global și diversitate pentru companii din Forbes 500. Programul ei de radio pentru Drepturile Copilului din Stockholm a fost nominalizat la capitolul Studii de catre Institutul Internațional Suedez de Cruce Roșie privind Drepturile Copiilor și Copiii cu Risc. Este implicată activ, de ani de zile, în promovarea constientizarii drepturilor copiilor în scolile din intreaga lume.
***
Conceptul de copilarie si ideea ca copiii sunt mai predispusi la pericol sunt idei relativ moderne. In epoca medievala, nu exista o protectie a copiilor impotriva a ceea ce am putea considera teme pentru adulti, cum ar fi munca, experientele sexuale, consumul de alcool si concepte precum moartea; de fapt, acestea faceau parte din viata de zi cu zi a unui copil.
Sociologul Phillippe Aries subliniaza chiar ca au fost vazuti ca „mini-adulti”. Desi, in ciuda unei schimbari de secol, pericolele la adresa copiilor nu au incetat ori scazut ci, dimpotriva, s-au extins mai degraba exponential din cauza unor medii noi precum internetul. Pentru a intelege de ce copiii sunt vulnerabili si cum pot fi protejati, e suficient, la acest moment, sa ne uitam la progresele legislative universale care apara drepturile copiilor.
La scurt timp dupa evenimentele oribile ale celui de-al doilea razboi mondial, Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost adoptata la 10 decembrie 1948, ca raspuns la actele barbare comise in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Acesta a fost un mod de a stabili un teren comun intre toate natiunile despre ceea ce ne leaga intrinsec pe toti: a fi om.
Asadar, daca a existat deja o declaratie stabilita a drepturilor omului, semnata de cele 193 de tari membre ale ONU (Organizatia Natiunilor Unite), de ce era necesara o noua conventie privind drepturile copiilor?
Tocmai pentru ca s-a observat ca copiii sunt dezavantajati, deoarece nu isi pot pleda drepturile, nu le pot pretinde si nici nu pot avansa o agenda pentru a le garanta drepturile omului. Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului (UNCRC) a fost adoptata de Natiunile Unite in 1994.
PATRU PRINCIPII FUNDAMENTALE
Aceasta cuprinde patru principii esentiale care sunt:
- nediscriminarea
- devotamentul fata de interesul lor superior
- dreptul la supravietuire si dezvoltare
- dreptul la viata
A PURTA UN NUME ESTE UN DREPT
UNCRC consta din 54 de articole pentru drepturile copiilor, indiferent de rasa, religie sau abilitati. Drepturile includ drepturi de baza, cum ar fi dreptul la un nume, viata, ingrijire a sanatatii si supravietuire, la lucruri mai complexe, cum ar fi dreptul la copilarie, cum ar fi posibilitatea de a se juca, dreptul la educatie si protectie. Acesta din urma asigura ca munca si exploatarea copiilor nu sunt permise.
Având o definitie universala a copilului ca orice persoana cu vârsta sub 18 ani, conventia a ajutat la combaterea problemelor globale care afecteaza copiii, a reajustat standardele si parametrii educatiei si a permis interventia in cazurile de abuz asupra copiilor, neglijenta, ori in violenta domestica.
COPIII SUNT REPREZENTATI DE UN OMBUDSMAN
Intrucât toate progresele urmaresc interesul superior al unui copil, un ombudsman, derivat din termenul suedez pentru „reprezentant”, a fost infiintat pentru a se asigura ca cineva pledeaza si urmareste drepturile copiilor.
Cu toate acestea, la fel cum este important sa se stabileasca aceste drepturi, este crucial ca copiii sa fie constienti de ei si imputerniciti pentru a accesa, utiliza si revendica aceste drepturi.
Dupa cum a mentionat Organizatia “Salvati Copiii”, desi Conventia este destul de recenta, deja in anul 2000, au fost adaugate 2 protocoale suplimentare:
- primul solicita guvernelor sa se asigure ca copiii nu sunt recrutati fortat in fortele armate
- al doilea interzice prostitutia copiilor, pornografia infantila si vânzarea copiilor in sclavie
UNCRC stabileste terenul asupra modului in care guvernele si organizatiile ar trebui sa lucreze pentru a le pune la dispozitia tuturor copiilor.
Scolile si organizatiile ar trebui sa invete si sa discute cu copiii despre UNCRC, creând constientizare, activism si recunoastere ca fiecare copil are aceste drepturi fundamentale.
- Viata, supravietuire si dezvoltare
- Protectie impotriva violentei, abuzului sau neglijentei
- O educatie care permite copiilor sa-si implineasca potentialul
- Sa fie crescut de parintii sai si/sau sa aiba o relatie cu acestia
- Sa isi exprime opinia si sa fie ascultat
Avand un cadru legal ratificat de 120 de natiuni si organizatii precum Save the Children, care pledeaza si fac lobby in legatura cu UNCRC, Conventia a facut ca multe aspecte legate de circumstantele de viata ale copiilor sa fie in centrul atentiei la nivel planetar.
In acelasi timp, este esential ca mai multe parti ale societatii civile si a zonelor educationale sa se implice mai mult pentru a promova discutiile si a crea constientizare.
Sprijina copiii in a descoperi ce drepturi au si ajuta-i sa impartaseasca aceasta cunoastere!
