Bacterii imune la antibiotice, cum apar acestea?

Urmareste acest episod si afla daca dezvoltam bacterii rezistente la antibiotice si cine e responsabil de asta.

Unii se trateaza dupa ureche, cu antibiotice recomandate de vecina. Poate aceasta sa creeze bacterii rezistente la antibiotice?
Ne este amenintat viitorul de catre aceste bacterii mutante?

In afara de "Bacterii imune la antibiotice, cum apar acestea?"

Te-ar mai putea interesa si

- tags: bacterii, antibiotice, boli infectioase, imunitatea, Clinica Doctor MIT,  -

Transcript

Bine ati venit la Doctor MIT!

Sunt doctor Bogdan Ivanescu si mi-am propus sa caut adevarul din spatele miturilor medicale precum ca poti muri daca iti inghiti limba sau ca nu e bine sa bei alcool atunci cand iei antibiotice.

Daca tot am vorbit despre antibiotice haideti sa aflam daca este adevarat ca tratamentele facute dupa ureche duc la rezistenta la antibiotice.

Inainte de vedea cat adevar este in aceasta sau daca nu este cumva doar o strategie a medicilor de a ne convinge sa le mai platim o consultatie haideti sa stabilim ceva clar legat de rezistenta la antibiotice, care de altfel, in sine, este un fenomen real. Astfel, cine devine rezistent la antibiotice:

1. populatia bacteriana sau
2. organismul nostru

Cand discutam despre rezistenta la antibiotice ne referim intotdeauna la cea pe care o capata bacteriile si nu organismul nostru.

Ca sa vedem daca administrarea incorecta a antibioticelor duce la acest fenomen ar trebui sa investigam un pic mecanismul prin care se trateaza infectiile bacteriene. Astfel, antibioticele actioneaza asupra:

1. functionarii (bacteriei)
2. multiplicarii (acesteia)
3. (asupra) ambelor mecanisme sau
4. (in) nici unul (dintre aceste feluri)

Antibioticele sunt bactericide si bacteriostatice adica actioneaza in ambele moduri - ucid direct bacteria sau bacteriostatice - caz in care bacteriile nu mai reusesc sa se inmulteasca.

Cum tratam infectiile bacteriene corect

Ce anume influenteaza efectul bactericid sau bacteriostatic al antibioticului?

1. dozajul
2. durata tratamentului
3. intreruperea precoce (a tratamentului) sau
4. toate (acestea)

Ati cam ghicit. Subdozajul face ca o parte dintre bacterii sa supravietuiasca, durata prea mare a terapiei, mai ales cand aceasta nu este foarte bine tintita, ofera sansa bacteriilor sa invete sa traiasca cu antibioticul iar intreruperea precoce a tratamentului, caci iata “deja nu ma mai doare gatul!”, lasa bacteriile supravietuitoare sa se urce din nou pe baricade, cu arme noi care, pot bara atacul antibioticelor.

Dar ce anume se intampla in organismul nostru cand facem una dintre cele 3 greseli despre care am vorbit mai devreme?
Cand oferim sansa bacteriilor de a supravietui, de fapt, lasam sa se intample unul dintre urmatoarele mecanisme:

1. primul venit - primul servit
2. selectie naturala
3. unde-s multi puterea creste sau
4. nici unul (dintre aceste mecanisme)

De fapt are loc selectia naturala. Daca nu ai ucis toate bacteriile una-doua se vor ridica de jos si isi vor dezvolta mecanisme de aparare.

Aceasta se intampla printr-un mecanism care, pe cat de simplu ne suna, pe atat de complicat este, si anume prin mutatie genetica.

Cresterea imunitatii bacteriilor infectioase

Si, din nefericire, aceasta mutatie genetica prin care bacteriile castiga imunitate, nu este doar de un fel. Care credeti ca este mecanismul de mutatie genetica pe care il folosesc bacteriile in acest scop? Mutatie:

1. spontana
2. indusa genetic
3. prin achizitie orizontala sau prin
4. toate (acestea)

Raspunsul corect este al treilea. Mutatia genetica spontana prin care o bacterie devine rezistenta la antibiotic este rara din fericire, cea indusa genetic este cea din laborator si ne rugam sa nu “scape” de acolo iar cea prin “achizitie orizontala prin transfer de gene” de la o alta bacterie deja rezistenta este una dintre cele mai comune forme de dezvoltare a rezistentei la antibiotice.

Dar, oare, cat de des poate sa apara aceasta mutatie genetica? Aceasta se intampla cand bacteria se replica adica se inmulteste. La cate cicluri de inmultire exista sansa aparitiei mutatiei? La:

1. 10 (cicluri) la
2. 1,000
3. (la o suta de milioane) 100,000,000 sau la
4. (un miliard de replicari) 1,000,000,000

Din fericire este nevoie de o suta de milioane de cicluri de replicare pentru a se crea momentul oportun aparitiei mutatie. Aceasta ne duce cu gandul ca acest mit ar putea fi fals. Ca sa ne putem decide ar trebui sa verificam daca chiar exista infectii cu bacterii rezistente la antibiotice. Astfel, acest tip ar fi intalnit in infectiile:

1. virale
2. nozocomiale
3. parazitare sau in
4. toate (acestea)

Pentru ca infectiile virale nu se trateaza cu antibiotice, adica cu produse impotriva vietii – anti plus bios unde bios inseamna viata – iar virusurile nu sunt componente vii inseamna ca primul raspuns este incorect. Daca parazitii nu prea cunosc rezistenta la antibiotice atunci raspunsul corect este al doilea si anume infectiile nozocomiale.

Cat de des apar infectiile bacteriene?

Infectia nozocomiala desemneaza acea infectie pe care un pacient o capata intr-un spital, el nefiind infectat cu acea bacterie la momentul internarii. Va suna cunoscut, nu? Insa, inainte de a ne oripila de sistemul medical romanesc, sa vedem daca, la nivel mondial, infectiile nozocomiale, au vre-un impact asupra societatii. Ca sa spunem ca nu ar fi relevante ar trebui ca cel mult 1 din 10,000 de pacienti internati sa fi capatat o infectie nozocomiala.
Deci care credeti ca este realitatea? Cati pacienti capata o boala intraspitaliceasca cu bacterii rezistente la antibiotice?

1. (doar) 1 din 100,000
2. la 1 din 10,000 (asa cum am dat ca exemplu)
3. 1 din 1,000 sau
4. 1 din 10

Daca 1 din 100,000 ar insemna ca bacteriile rezistente la antibiotice aproape ca nu exista, 1 din 10 inseamna ca la fiecare al zecelea pat de spital avem un pacient care a contractat o astfel de infectie.

Raspuns corect: al patrulea - din pacate pana la 1 din 10 pacienti capata o infectie nozocomiala. Limitele variaza intre 5 si 10 pacienti dintr-o suta, aceasta variatie fiind data de sistemul de raportare din tara respectiva si de normele de igiena nationale. Cifra de aproape 1 din 10, adica de pana la 10% dintre cazuri, pe care am amintit-o anterior, este asemanatoare cu cea raportata de Statele Unite in 2002. Ca picanterie, un minim de 2% infectii nozocomiale a fost raportat, in trecut, de catre Elvetia.

Inainte de a concluziona - infectiile nozocomiale cu bacterii rezistente la antibiotice sunt un fenomen extrem de intalnit si extrem de grav prin frecventa mare a deceselor, prin costurile de sanatate si prin problemele morale pe care le ridica.

Penicilina

In 1945, la ridicarea premiului Nobel pentru decoperirea penicilinei, Alexander Fleming a spus, intr-un mod vizionar: “In viitor antibioticele vor putea fi cumparate de oriunde de catre oricine. Fiti constienti ca exista riscul ca omul simplu sa isi subdozeze tratamentul si astfel sa expuna bacteria unor doze neletale care o vor face sa devina rezistenta la antibiotic. Iata o situatie ipotetica: Domnul X are amigdalita. Cumpara penicilina si ia doze suficient de mici cat sa nu ucida streptococii dar suficiente cat sa ii educe sa devina rezistenti la penicilina. Apoi o infecteaza, accidental, pe Doamna X. Doamna X face pneumonie si este tratata cu penicilina. Dar cum streptococii sunt rezistenti la penicilina tratamentul esueaza. Doamna X moare. Cine este principalul responsabil pentru moartea Doamnei X?

Riscul consumului de antibiotice

Am amintit acest discurs pentru a intelege ca prin subdozaj, prin intreruperea precoce a tratamentului sau prin alegerea gresita a antibioticului cream monstri - bacteriile rezistente la antibiotice!

Iar pe langa aceasta, industria alimentara ne supune unui si mai mare pericol – daca in calitate de fiinte rationale putem alege sa cumparam antibiotice numai dupa ce am primit recomandarea medicului, sa finalizam tratamentul chiar daca ne simtim mai bine de a doua zi si sa nu recomandam altora un antibiotic doar pentru ca a mers bine la noi 🙂 – in ceea ce priveste practica administrarii de antibiotice la fermele de porci, de pui si de vaci, nu prea avem cum sa ne ferim.

Ca sa intelegeti gravitatea situatiei luam ca exemplu Statele Unite, unde s-a raportat ca, din intreaga cantitate de antibiotice utilizata de-a lungul anului 2013, un procent tulburator de mare a fost administrat animalelor de consum. Care credeti ca a fost acest procent?

1. 5%
2. 20%
3. 45% sau
4. 80%

Dintre toate antibioticele consumate in Statele Unite in 2013, 80% au fost administrate animalelor a caror carne, oua si lapte le consumam zilnic.

Cum ne putem apara impotriva acestor practici?!?

Ca sa tragem o concluzie: obiceiurile noastre proaste creeaza bacteriile rezistente la antibiotice.

Deci, nu va jucati cu focul si nici cu antibioticele! 🙂

Crezi ca stii un adevar medical interesant?
Atunci scrie-ne despre el pe pagina de facebook a emisiunii sau acceseaza doctormit.ro.
“INTREABA SI CERCETEAZA!” si nu pierde Doctor MIT!

O emisiune oferita de Stem SURE - Banca Engleză de Celule Stem.