SCREENING-UL GENETIC parental - o necesitate PART. 3

Informatii valoroase despre importanta screening-ului genetic parental de la dr. Nicolae Poiana

Doctorul Nicolae Poiana, conferentiar universitar, este Medic Primar Obstetrica-Ginecologie si Chirurgie Oncologica ce detine supraspecializari in medicina reproductiva asistata medical (fertilizare in vitro), endoscopie ginecologica, echografie obstetricala si ginecologica, si colposcopie. A reprezentat Romania in negocierile purtate cu UE pentru echivalarea diplomelor de studii medicale romanesti, a fost medic sef de sectie a Spitalului Polizu, membru fondator al Societatii Romane de Obstretica-Ginecologie, Societatii Romane de Uro-Ginecologie, Societatii Romane de Menopauza, Societatii Romane de Endocrinologie Ginecologica, Societatii Romane de Medicina Materno-Fetala, Societatii Romane de Neuro-Psiho-Endocrinologie, fondator al clinicilor private Mediplus si Biogenesis si presedinte al Societatii Romane de Medicina Reproductiva. Din 2020, conferentiarul Nicolae Poiana este contribuitor editorial al platformei de educatie medicala Doctor MIT.

CLIC PENTRU

PARTEA 1 & 2 DIN 3

_______________________________

Sarcina mica — Desi pare imposibil, poti aplica un test diagnostic al malformatiilor congenitale inca de la varsta gestationala foarte mica.

Exist un test, singurul de altfel, care iti spoate spune din timp, daca fatul prezinta anomalii genetice. Acest test diagnostic, accesibil inca din primul trimestru, se numeste VILOCENTEZA.

Prin aceasta se obtin celule trofoblastice carora li se face cariotipul din cultura de celule si astfel se pot diagnostica, cu inalta precizie, majoritatea afectiunilor cromozomiale. Se efectueaza intre 11 si 14 saptamani sau in trimestrul al doilea de sarcina, intre 16 si 17 saptamani.

99% DINTRE DEFECTELE GENETICE POT FI DESCOPERITE

Teste genetice — Stiinta a facut pasi gigantici in decriptarea informatiei genetice pentru imbunatatirea sanatatii.

Alte teste de risc se pot efectua dupa 12 saptamani de sarcina si pot identifica, in peste 99% din cazuri, afectiuni genetice fetale, evidentiind fragmente de ADN fetal in circulatia materna, insa doar daca aceasta circulatie contine cel putin 8% ADN fetal.

ADN FETAL IN SANGE MATERN? CUM SE POATE?

Fat — In mod normal, sangele mamei si al fatului nu se amesteca. Acesta traieste in uter ca si cand ar fi intr-o capsula inchisa ermetic.

(Imagine de Gray38.png: User Magnus Manske on en.wikipediaderivative work: Amada44 talk to me - Gray38.png, Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=11650416)

Se stie ca circulatia fetala este de tip inchis (fara legatura deschisa cu sangele matern) iar cea materna este semi-deschisa. Pentru a intelege este necesar sa ne intoarcem la felul cum s-a format embrionul, din componentii genetici si imunologici in consecinta, materni si paterni. In felul acesta, organismul matern, suporta un invadator antigenic patern.

Fumatul in sarcina afecteaza bebelusul nu doar prin substantele toxice la care il expune ci si prin “sabotarea” terenului de lupta, plamanul, in care placenta trimite celule pentru a distrage atentia sistemului imun de la sarcina.

Pentru a nu respinge componenta straina paterna a embrionului, acesta, prin invelisul sau exterior – trofoblastul si apoi placenta, care au aceeasi componenta genetica / imunologica mixta ( materna si paterna ), trimit in circulatia sanguina materna cateva milioane de astfel de celule zilnic, care atrag celulele imunocompetente materne, fenomen numit inhancement, facilitare prin care celulele imunocompetente materne distrug in plamani aceste celule, distragand atentia imunologica asupra embrio / fatului. Din celulele trofoblastice / placentare distruse se elibereaza ADN fetal, care poate fi astfel evidentiat prin investigatii genetice non-invazive privind afectiunile fetale prin teste ca NIPT, Panorama, Harmony.

TEST DE RISC

Desi in lichidul amniotic nu s-a decelat antigen, copii s-au nascut subponderali. v2 — Testele de risc se fac inaintea celor de diagnostic.

NIPT

In 2011, a fost conceput testul NIPT (Non-Invasive Prenatal Test) care investigheaza trisomiile 21, 18 si 13 care sunt cele mai frecvente anomalii genetice, avand o specificitate de mai mult de 99% pentru trisomia 21, 90% pentru trisomia 18 si 60% pentru trisomia 13. Pentru aceste 3 sindroame, testul are o rata foarte mica de rezultate fals pozitive, de sub 0.5%.

TESTE NIPT: PANORMA & HARMONY

Testele Panorama si Harmony au un panel larg de definire si pentru unele monosomii ori triploidii, si au o rata de acuratete mare, de peste 99% din cazurile pozitive. In panelul extins, ele pot identifica si anomalii morfologice (precum sunt microdeletiile) ori cromozomiale, dar necesita, dupa cum am mentionat, peste 8% concentratie de ADN fetal in sangele matern.

EVIDENTIEREA DE ADN METILAT PRIN IMUNOPRECIPITARE & MICRO ARN & SECVENTIALIZARE ARN

Sunt teste ce promit mult insa nu sunt de uz curent ci, pentru moment, de cercetare.

ECHOGRAFIA DE INALTA REZOLUTIE

Ecografiile performante sunt extrem de utile pentru depistarea malformatiilor asociate afectiunilor genetice insa nu pot fi folosite in scop diagnostic.

TEST DIAGNOSTIC

Test medical — Testul diagnostic se face daca istoricul familial o cere sau daca unul dintre testele de risc a arata ca fatul ar putea prezenta o mutatie genetica.

Singura investigatie diagnostica utila, in special in CAZURILE CU RISC, este AMNIOCENTEZA.

Aceasta presupune prelevarea de lichid amniotic (circa 15 - 20 ml) prin punctie transabdominala sub ghidaj ecografic, lichid care contine, inclusiv in trimestrul 2 de sarcina, celule descuamate fetale din care se pot face culturi de tesuturi si cariotip al celulelor fetale.

Acesta poate arata nu numai defectele numerice cromozomiale (trisomii, triploidii) ci si pe cele morfologice (deletii, microdeletii, translocatii, duplicatii, transpozitii, insertii, inversii) cu efect genetic negativ asupra fatului.

Desigur, este o investigatie invaziva, precum vilocenteza. Pentru amniocenteza, literatura de specialitate arata un risc de avort de 0.5%, dar sunt factori de risc care pot fi evitati. Infectia – prin pastrarea masurilor de asepsie si antisepsie, folosirea instrumentelor de unica folosinta, profilaxia cu antibiotice, tratamentul pentru combaterea contractiei uterine patologice, evitarea incidentelor prin ecoghidare si, evident, respectarea contraindicatiilor.

Din cauza riscului in populatia generala de pana la 5% de anomalii genetice la orice varsta si in orice situatie, este necesar a fi realizat screeningul de rutina, invaziv ori non-invaziv, cu retinerea gradului de certitudine al fiecarui test de risc folosit.

Daca ni se releveaza un risc crescut de patologie genetica fetala, bazat pe anamneza, pe teste non-invazive, de laborator ori ecografice, recomandam efectuarea amniocentezei ca fiind singura metoda de diagnostic ce poate oferi certitudine in cazurile cu risc.

CONCLUZIE

Poti fi linistita ca bebelusul tau creste sanatos.

Este recomandat ca tuturor sarcinilor sa li se efectueze teste de screening non-invaziv de prim trimestru, de preferat, sau, in situatii speciale, de al 2-lea trimestru.
Pentru sarcinile cu risc genetic familial, avorturi repetate fara cauza evidenta, varsta peste 38 de ani, sarcina sau nastere cu fat cu afectiuni genetice, sarcina oprita din evolutie neembrionata, antecedente personale sau heredocolaterale ale ambilor genitori de afectiuni genetice familiale, FIV ori alte situatii de risc genetic, investigatiilor neinvazive trebuie sa li se adauge amniocenteza diagnostica.