Urinoterapia, este mit sau adevar? Afla acum!

Descopera in acest episod adevarul despre urinoterapie!

A avut Bivolaru dreptate?

Daca esti curios, afli raspunsul acum!

In afara de "Urinoterapia, este mit sau adevar? Afla acum!"

Te-ar mai putea interesa si

- tags: urinoterapia, remedii traditionale, apa plata, saruri, bacterii, Doctor MIT, -

Transcript

Bine ati venit la Doctor MIT!

Sunt doctor Bogdan Ivanescu si mi-am propus sa caut adevarul din spatele miturilor medicale precum ca scapi de hepatita daca te tai sub limba sau ca trebuie sa bei doi litri de apa pe zi pentru a-ti pastra sanatatea.

Daca tot ne-am amintit de aceasta credinta populara, care ne obliga sa bem multa apa, haideti sa vedem cat este mit si cat este realitate in practica urinoterapiei despre care se spune ca face bine la ten, la sistemul circulator si in diverse boli.

Aceasta practica, a ingestiei de urina proaspata, cate 1 maxim 2 pahare in fiecare dimineata pe burta goala, asa cum o recomanda unii terapeuti naturisti, este cunoscuta de ceva vreme. Ce credeti:

1. romanii
2. dacii
3. omul de Neanderthal sau
4. toti (acesti stramosi ai nostri)

isi beau urina in scopuri terapeutice?

Cum ne-ar putea ajuta urinoterapia?

Avem foarte multe adnotari romane privind obiceiul acestora de a bea urina pentru a combate diverse afectiuni gastrice sau ale pielii. Mai mult decat atat romanii isi frecau dintii cu urina pentru a-i albi.

Care credeti ca este argumentatia potrivit careia, unii naturisti, recomanda ingestia de urina?

1. homeopatie
2. autovaccinare
3. reutilizare a compusilor sau
4. toate (acestea)

Avem un istoric al practicarii acestui obicei de mai bine de 2,000 de ani si in plus cunoastem o explozie a promovarii in ultimii ani. Daca ar fi sa ne luam dupa raspandirea in public a cunostintelor despre acest obicei, nici nu ar mai trebui sa ne chinuim sa demonstram ca ar fi adevarat sau fals. Dar cum Doctor MIT este o emisiune medicala nu ne ramane decat sa analizam stiintific informatiile si dovezile privitoare la acest subiect.

Si ca sa raspundem intrebarii din toate aceste motive se recomanda bautul de urina ca terapie.

Astfel, homeopatia presupune introducerea in organism a unor “principii active” foarte diluate, totusi fara a se mentiona care sunt acestea, ce ar provoca un raspuns pozitiv din partea organismului, in sensul cresterii imunitatii acestuia.

Legat de autovaccinare se presupune ca astfel se introduc in organism agenti patogeni atenuati sau inactivi ce ar incuraja organismul sa ii recunoasca ca “baieti rai” in viitor.

Si, in cele din urma, avem principiul conform caruia “nimic nu se pierde ci totul se bea dimineata” adica toti compusii de metabolism, ce se excreta prin urina, sunt economisiti prin reintoarcerea lor in organism.

Ca si principii nu putem spune ca nu ar fi in regula.

De aceea haideti sa le analizam. Ca sa putem avea o opinie in privinta fiecaruia dintre cele 3 principii ar trebui sa cunoastem, in primul rand:

1. metabolismul matinal
2. compozitia urinii
3. metabolismul bazal sau
4. nici unul (dintre acestea)

Desi ar putea suna atragatoare, optiunile ce cuprind cuvantul metabolism nu sunt vitale in intelegerea mitului, si mai important este sa stim care este compozitia urinii.

Compozitia urinei

Astfel urina este alcatuita din:

1. 1,8 g/L (de) Clor
2. 9,3 g / L (de) uree
3. 95% apa sau
4. (din) toate (acestea la un loc)

S-ar putea sa fi ghicit! Urina este de fapt apa cu 9,3 g de uree pe litru, 1,8 g de clor pe litru si ceva mai putin de jumatate din aceasta, potasiu si creatinina.

Acum haideti sa analizam modul in care cele 3 principii, despre care am vorbit, sunt deservite de compusii din urina.

Homeopatia. Ceva ce am produs in organism si am eliminat in afara acestuia, odata reingerat v-a produce niste schimbari importante la nivel imunitar. Nimeni nu stie despre ce substante ar fi vorba dar principiul conform caruia excretam tot ce nu foloseste organismului ne face sa ne punem intrebarea de ce nu ne-am consuma si fecalele sa obtinem acelasi rezultat?

Dar poate ca aceste substante sunt:

1. imunomodulatoare
2. inactive chimic
3. active imunologic sau
4. (nu au) nici una (dintre aceste caracteristici)

Din pacate pentru inceputul analizei, nici unul dintre acesti produsi nu este activ chimic sau imunologic. Prin urmare ne sunt indiferente in acest moment.

Poate ca, insa, au capacitatea de a ne produce o autovaccinare.

Ca sa se intample aceasta, oricare dintre elementele constituente ale urinei ar trebui sa aiba actiune:

1. imunomodulatoare
2. patogena
3. (de) activare imunologica sau
4. toate (aceste caracteristici)

Ca sa amprenteze imunologic, componentele din urina ar trebui, precum in cazul unui vaccin, sa fie patogene sau macar sa aiba actiune imunomodulatoare. Din pacate nici mineralele precum clorul, sodiu sau potasiul nu au vreo atributie in acest sens. Si nici creatinina, care este un compus inactiv din acest punct de vedere.

Insa ce ar putea avea efect patogen:

1. bacteriile
2. virusurile
3. ambele sau
4. nici una (dintre acestea)

Cred ca ati raspuns corect! Ambele si bacteriile si virusurile au efect patogen deci s-ar putea califica ca si componente imunomodulatoare.

Ce agenti patogeni am putea avea in urina? Proveniti de pe:

1. structurile rinichiului
2. uretere
3. uretra sau
4. (din) toate (aceste structuri)

Putem avea bacterii in urina, provenite de pe uretra adica pe pe canalul care da in exterior, ca sa spun asa 🙂

Dar dupa cum spuneam, ca sa aiba rezonanta imunitara aceste bacterii trebuie sa fie patogene. In cazul omului sanatos aceste bacterii sunt patogene?

1. Da sau 2. Nu

Din pacate pentru acest mit nici al doilea principiu nu este deservit pentru ca bacteriile din urina nu sunt patogene, deci baute cu un pahar doua de urina nu provoaca nimic – poate doar un pic de scarba.

Mai avem o singura sansa sa adeverim acest mit si, asa cum am mai vazut in cazul altora, ultima sansa a fost si cea care a validat subiectele.

Am ajuns la reutilizarea compusilor.

Urina versus apa plata

Ca sa validam acest argument ar trebui sa demonstram ca apa pe care o bem, nu ne-ar putea aduce inapoi compusii pe care ii pierdem prin urinare. Astfel daca urinam pana la doi litri de apa pe zi inseamna ca, din compusii valorosi, pierdem zilnic:

- 2,7 g de clor, in jur de 1,5 grame de sodiu si cam un gram de potasiu.

Prin urmare apa plata sau minerala pe care o cumparam ne aduce:

1. (de) 10 x (mai mult) clor
2. (cam de) 10 x (mai mult) sodiu
3. (de) 8 x (mai mult) potasiu sau
4. nici una (dintre variante nu este adevarata)

Raspuns corect – nici una dintre variante nu este adevarata! Apa plata sau minerala nici pe departe nu acopera pierderea prin urina a acestor componenti.

Sa folosim urinoterapia?

Aproape ca am spune triumfatori ca, iata, mitul pare a se confirma – urinoterapia este benefica pentru organism, daca nu ne-am aduce aminte ca apa de baut nu etse singura care aduce acesti compusi in organism. Pe langa apa, avem si mancarea si adjuvantii acesteia precum:

1. bicarbonatul sodic
2. zaharul
3. sarea sau
4. toate (acestea)

Cred ca iarasi v-ati prins! Sarea este raspunsul corect pentru ca, nu-i asa , sarea este alcatuita dintr-un atom de clor si unul de sodiu.

Cat clor si cat sodiu credeti ca aducem zilnic in organism prin consumul de sare la masa?

1. 2,3 g (de) clor
2. 1,5 g (de) sodiu
3. ambele (cantitati) sau
4. nici una (dintre acestea)

Veti fi surprinsi poate - doar prin sarea pe care o presaram pe mancare la masa, acoperim 85% din pierderea zilnica de clor prin urina si, in plus, acoperim integral excretia de sodiu.

In concluzie, daca punem la socoteala ca:
- inca pe atata clor, sodiu si potasiu aducem zilnic in organism prin alimentatie,
- ca nu avem nici un agent patogen care sa stimuleze imunitatea
si
- ca nici unul dintre produsii de excretie nu este imunomodulator,

intelegem ca urinoterapia nu are nici o ratiune sa existe si ca ceea ce am varsat la toaleta este bine sa ramana acolo!

Crezi ca stii un adevar medical interesant?
Atunci scrie-ne despre el pe pagina de facebook a emisiunii sau acceseaza doctormit.ro.
“INTREABA SI CERCETEAZA!” si nu pierde Doctor MIT!

O emisiune oferita de Stem SURE - Banca Engleză de Celule Stem.